Paradoxul orașelor mici din România: încremenite în timp, sufocate de trafic și cu prețuri tot mai mari

Mulți români rămân uimiți de transformările prin care orașele mici din România au trecut în ultimii ani. Ei reclamă prețurile tot mai mari, traficul sufocant și, în același timp, ancorarea în trecut a multora dintre acestea.

România numără peste 300 de orașe cu mai puțin de 100.000 de locuitori, iar majoritatea dintre acestea au sub 30.000 de oameni.

România, împânzită de orașe mici

Multe dintre orașele mici se confruntă cu declin demografic și îmbătrânirea populației, au o infrastructură deficitară ori se află departe de magistralele de comunicații, fapt care le-a făcut mai puțin atractive pentru investiții importante.

Decenii la rând, în a doua jumătate a secolului XX, numeroase mici centre urbane și-au bazat economia aproape exclusiv pe vechile uzine și fabrici, extinse în perioada comunistă, dar rămase necompetitive odată cu liberalizarea pieței.

Chiar dacă unele dintre aceste întreprinderi și-au continuat producția, economia nu a mai avut nevoie de bunurile pe care le fabricau. Declinul fostelor „motoare” locale a fost abrupt după 1990, iar în cele mai multe cazuri privatizările, restructurările și disponibilizările din epoca postcomunistă nu le-au putut salva de la dezafectare, chiar dacă le-au prelungit existența cu câțiva ani.

În acest timp, mulți români au părăsit orașele în care au trăit și au muncit, căutându-și locuri de muncă în centre urbane din România care au continuat să se dezvolte sau în Occident. După ani petrecuți departe de locurile natale ori ale familiilor lor, unii dintre români au decis să se întoarcă în micile orașe și au rămas șocați de contrastele pe care le-au observat.

Străzi aglomerate și prețuri exagerate

Multe dintre localitățile mici, povestesc românii reîntorși acasă, par încremenite în timp, priveliștea lor fiind dominată de cartiere cu blocuri vechi, cu aspect cenușiu, ori de centre și mai vechi, conturate de clădiri istorice degradate de trecerea timpului.

Străzile principale sunt, în schimb, „inundate” la orele de vârf de numărul mare de mașini care le tranzitează, iar chiriile pentru locuințe și prețurile terenurilor și ale apartamentelor vechi au adus piața imobiliară locală în pragul blocajului, reclamă unii români.

„M-am întors pentru câteva zile într-un oraș mic din Oltenia, după mulți ani petrecuți afară, și sincer am rămas blocat. Am impresia că multe lucruri au rămas exact ca acum 10 ani. Ce nu reușesc deloc să înțeleg este traficul. Unde se duce toată lumea cu mașina într-un oraș mic? La orice oră e plin: toți se grăbesc, depășiri aiurea, viteză peste tot”, a povestit un român întors în țară, pe platforma Reddit.

Acesta a rămas uimit de prețurile legumelor și fructelor, dar și ale mezelurilor și lactatelor din magazine, despre care susține că sunt mult mai ridicate decât în Marea Britanie.

„La chirii m-a lovit din nou realitatea: 400–500 de euro pentru un apartament cu două camere într-un bloc nou. Cine plătește asta? Se câștigă mult mai bine decât cred eu sau e normal să dai o grămadă de bani doar pe chirie?”, întreabă acesta.

Alți români au explicații pentru aglomerația din unele orașe. Spun că a devenit o modă ca localnicii să meargă cu mașina la cumpărături, chiar și atunci când supermarketul cel mai apropiat se află la 500 de metri de locuințele lor. În plus, multe familii au câte două mașini, iar parcările și străzile nu au fost plănuite în trecut pentru circulația intensă și nevoile actuale ale localnicilor.

În privința chiriilor, mulți români observă că, în orașe ca Brașov, Pitești, Oradea, Sibiu, Craiova și chiar Slatina, mai accesibile în anii trecuți, costul lunar al chiriilor în apartamente noi este orientat în jurul a 400–500 de euro, apropiindu-se de cele din București, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara și Constanța. În orașe mai mici, oferta chiriilor lunare pentru apartamente și garsoniere este estimată la 200 – 300 de euro, în funcție de zonă și de calitatea locuințelor.

Unii români văd schimbările în bine

Prețurile alimentelor și ale serviciilor sunt și ele asemănătoare între orașele mari și cele mici, deși veniturile în cele din urmă sunt mai mici, iar piața muncii de aici este mai puțin ofertantă Cei care își imaginau că venind într-un oraș mai mic vor găsi costuri de viață mai reduse ar putea fi dezamăgiți, observă altcineva.

„Am avut ocazia să vizitez multe orașe din România: Arad, Deva, Lugoj, Sibiu, Pitești, Alba Iulia, Drobeta-Turnu Severin, Orșova, Caransebeș etc. Fiind din Timișoara, mă așteptam să găsesc prețuri mai mici în aceste localități. Chiar mă bucuram la gândul că, în sfârșit, pot să mănânc o masă la un preț de odinioară. De fapt, s-a întâmplat exact opusul: peste tot am găsit aceleași prețuri mari”, adaugă acesta.

Un alt român observă că diferențele dintre România și Europa de Vest au scăzut foarte mult în ultimii ani. Prețurile chiriilor și ale locuințelor au crescut, dar, în același timp, veniturile românilor sunt mai ridicate.

„Au apus demult vremurile în care lucrai ca salahor în Spania și îți făceai casă în România. Salariile s-au triplat în ultimii 10 ani”, afirmă acesta.

Unii români susțin că, în ciuda neajunsurilor multor orașe mici ale României, situația lor s-a îmbunătățit în ultimii ani.

„Am plecat din Austria acum 10 ani, revenind într-un mic oraș din Ardeal. În trecut, de fiecare dată când mergeam în Austria, aveam senzația că ajung pe altă planetă. Recent am fost din nou și nu mi s-a mai părut asta. Cred că diferența dintre România și Austria a scăzut destul de mult. Pentru cei care vor să vadă cum s-a schimbat o zonă, recomand să intre pe Google Street View și să compare”, afirmă unul dintre ei.