Percheziții domiciliare în cinci județe într-un dosar privind introducerea fără drept de deșeuri din spaţiul intracomunitar

Anchetatorii au stabilit că, începând cu anul 2021, în Timiş, Arad, Bihor şi Hunedoara, precum şi în Bucureşti, mai multe persoane au introdus fără drept în ţară deşeuri provenite din spaţiul intracomunitar în scopul obţinerii de foloase materiale substanțiale.

Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de
Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) – Serviciul Teritorial Timişoara
împreună cu poliţişti din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii
Organizate Timişoara efectuează, duminică, 44 de percheziţii domiciliare, pe
raza judeţelor Arad, Bihor, Hunedoara, Alba, Sibiu, inclusiv la sediile şi
punctele de lucru ale unor persoane juridice, într-un dosar penal privind
săvârşirea infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat, contrabandă
în formă calificată, complicitate la contrabandă în formă calificată, fals în
înscrisuri sub semnătură privată şi uz de fals.

Potrivit DIICOT, începând cu anul 2021, în zona de vest a ţării (judeţele
Timiş, Arad, Bihor şi Hunedoara) precum şi în municipiul Bucureşti, mai multe
persoane s-au constituit într-un grup infracţional organizat, specializat în
introducerea fără drept în ţară de deşeuri provenite din spaţiul intracomunitar
în scopul obţinerii de beneficii financiare substanţiale.

Sursa citată arată că deşi, potrivit OUG nr. 195/2005, privind protecţia
mediului „Introducerea pe teritoriul României a deşeurilor de orice
natură, în scopul eliminării acestora, este interzisă”, sub pretextul
efectuării unor operaţiuni de valorificare sau reciclare, membrii grupului
infracţional, pe fiecare palier sau nivel de execuţie, au acţionat pentru
introducerea ilegală în ţară a deşeurilor, punând astfel în pericol sănătatea
populaţiei şi mediul înconjurător.

Brokerii de deșeuri

„Aceştia au profitat şi de faptul că în România preţul de procesare şi
reciclare a deşeurilor (80 lei/tona), este unul dintre cele mai mici din
Uniunea Europeană urmărind astfel să obţină în mod facil câştiguri financiare
importante”, menţionează DIICOT.

Pe primul palier al grupului s-au aflat intermediarii sau brokerii de deşeuri,
care s-au ocupat de importuri de deşeuri, disimulate ca făcând parte din
categoria celor care pot fi supuse reciclării sau valorificării.

Importurile
s-au efectuat de la societăţi comerciale din mai multe ţări europene, iar
disimularea s-a realizat şi prin falsificarea documentelor însoţitoare în care
s-au făcut menţiuni nereale în sensul că materialele transportate fac parte din
categoria celor care pot fi supuse recuperării sau reciclării.

Cel de al doilea palier al grupului infracţional a fost reprezentat de
transportatori români, care s-au deplasat la sediile sau punctele de lucru ale
firmelor comunitare, de regulă în Italia, unde au procedat la încărcarea
deşeurilor în vederea reciclării sau recuperării în ţară.

Actele de transport
şi documentele însoţitoare au fost întocmite cu menţiuni nereale, potrivit
cărora deşeurile încărcate vor fi supuse operaţiunilor de valorificare sau
recuperare.

„Pentru a reduce cheltuielile cu procesarea deşeurilor, cei mai mulţi
operatori comunitari au procedat la colectarea nediferenţiată (pe categorii) a
deşeurilor şi încărcarea mijloacelor de transport ale transportatorilor români
cu deşeuri care nu puteau face obiectul recuperării sau reciclării sau cu
deşeuri municipale, fapt interzis de normele europene precum şi de legislaţia
naţională. Astfel, ignorând cu bună ştiinţă prevederile OUG nr. 92/2021 privind
regimul deşeurilor, transportatorii români, au încărcat, transportat şi
introdus în ţară deşeuri care nu puteau face obiectul reciclării”, mai
arată DIICOT.

Pe cel de-al treilea palier al grupării s-au aflat administratorii şi
societăţile care au ca obiect de activitate valorificarea sau reciclarea
deşeurilor.

DIICOT precizează că membrii grupului infracţional organizat au acţionat pentru
a ascunde trasabilitatea deşeurilor prin atestarea nereală în documentul
informativ însoţitor pentru transporturile de deşeuri, a instalaţiei de
reciclare sau recuperare şi a operaţiunii de recuperare la care urma să fie
supus deşeul.

De asemenea, în unele situaţii, deşi încărcătura era formată din deşeuri,
transportatorii cu sprijinul intermediarilor, au atestat în mod nereal în
documentele însoţitoare că transportă materie primă, astfel că s-au prezentat
la intrarea în ţară, în punctele de trecere a frontierei în care nu activau
funcţionarii de mediu, încălcând astfel prevederile Ordinului nr. 1736/2022 din
27 iunie 2022 cu privire la raportarea introducerii în ţară de deşeuri în
Sistemul informatic de asigurare a trasabilităţii deşeurilor (SIATD) şi
prevederile Ordinul nr. 831/49/2022 cu privire la punctele de trecere a
frontierei de stat obligatorii pentru transferurile comunitare de deşeuri.

După introducerea nelegală în ţară a deşeurilor membrii grupului infracţional
au acţionat pentru ştergerea urmelor infracţiunii de contrabandă calificată,
procedând la influenţarea trasabilităţii pentru a ascunde provenienţa
deşeurilor şi la transportarea lor la diferite societăţi care deţineau
instalaţii de reciclare sau recuperare.

1.500 de tone de deșeuri introduse ilegal în țară

DIICOT menţionează că, pe parcursul activităţii de urmărire penală, au fost
depistate 57 de astfel de transporturi, însumând cantitatea de peste 1.500 de
tone de deşeuri. Pentru alte transporturi depistate la intrarea în ţară, nu a
fost permis accesul pe teritoriul României.

„Pentru a reduce riscul de a fi descoperiţi de organele de control,
transportatorii au acţionat numai la finele săptămânii şi de regulă noaptea, au încercat să profite de oboseala acumulată de cei care efectuează controalele şi
de faptul că în acele intervale orare funcţionarii de mediu lipsesc din
punctele de trecere a frontierei, urmând să fie sesizaţi de poliţiştii de
frontieră în cazul unor bănuieli cu privire la neconformitatea
transporturilor”, indică DIICOT.

La sediul DIICOT – Serviciul Teritorial Timişoara vor fi conduse un număr de
aproximativ 40 persoane, în vederea audierii.

Activităţile sunt realizate cu sprijinul poliţiştilor din cadrul Brigăzilor de
Combatere a Criminalităţii Organizate Cluj, Oradea, Alba Iulia, Serviciilor de
Combatere a Criminalităţii Organizate Arad, Hunedoara şi Sibiu, specialiştilor
din cadrul ANAF şi comisarilor Gărzii Naţionale de Mediu.

Acţiunea beneficiază de sprijinul jandarmilor din cadrul Grupărilor Mobile de
Jandarmi Timişoara şi Cluj şi Inspectoratelor Judeţene de Jandarmi Arad, Bihor,
Alba şi Sibiu.

Pe parcursul investigaţiilor şi cercetărilor efectuate, Inspectoratul General
al Poliţiei de Frontieră a acordat sprijin prin ITPF Oradea, STPF Borş şi STPF
Nădlac.

Suportul de specialitate a fost asigurat de către Biroul Tehnic şi de
Criminalistică din cadrul DIICOT şi Direcţia Operaţiuni Speciale din Poliţia
Română.

DIICOT precizează că pe întreg parcursul procesului penal, persoanele cercetate
beneficiază de drepturile şi garanţiile procesuale prevăzute de Codul de
procedură penală, precum şi de prezumţia de nevinovăţie.