Poluarea ajută ambrozia să ne facă viața un calvar. Recomandările medicilor alergologi

August,
septembrie, ba chiar și octombrie sunt lunile de vârf în care polenul de
ambrozie este foarte prezent și tot atât de agresiv. Medicii alergologi atrag atenția
că numărul persoanelor alergice la ambrozie este în creștere.

Prevalența
alergiei la polenul de ambrozie este în creștere la nivel mondial. Cauzele
sunt, în principal, schimbările climatice și poluarea. Acestea contribuie atât
la creșterea producției și a concentrației atmosferice de polen, cât și la
mărirea duratei în care polenurile sunt prezente și a agresivității acestora. „Sensibilizarea
la polenul de ambrozie provoacă rino-conjunctivită și astm, iar creșterea
duratei sezoanelor polinice determină creșterea duratei simptomelor și
afectează calitatea vieții pacienților alergici“, atrage atenția prof.dr.
Carmen Bunu Panaitescu, președinta Societății Române de Alergologie și
Imunologie Clinică (SRAIC).

În România,
durata sezonului în care se manifestă alergia la ambrozie poate varia în
funcție de factorii de mediu, dar se manifestă cu precădere în lunile
august-septembrie și se prelungește, uneori, și în luna octombrie, mai spune
experta.

Semnele alergiei

În general,
simptomele rinitei alergice se dezvoltă la 1 din 5 copii până la vârsta de 2-3
ani, la aproximativ 40% dintre copiii cu vârste de până la 6 ani și la 30% dintre
adolescenți.

„În zona de Vest a României, datele statistice din ultimii 10 ani relevă o tendință
îngrijorătoare de creștere a numărului de persoane cu afecțiuni alergice
cauzate de ambrozie, care poate ajunge până la 60% dintre cei cu rino-conjunctivită
alergică, pacienți care dezvoltă în timp și simptome de astm. Simptomele
respiratorii cauzate de polenul de ambrozie pot fi atât de severe, încât mulți
dintre pacienții alergici sunt nevoiți să părăsească orașul în perioada
polinică de vârf, lunile august/septembrie“, mai spune prof. Panaitescu.

Simptomele
tipice în timpul expunerii la polen includ: strănut – frecvent în salve,
obstrucție nazală, prurit nazal și rinoree apoasă anterioară sau posterioară.
Inflamația alergică poate progresa și la nivelul ochilor, urechilor,
sinusurilor feței și la nivelul faringelui, cu apariția unor simptome
adiționale în aceste zone. Cel mai frecvent se asociază simptomele oculare,
manifestate prin prurit, înroșirea ochilor, lăcrimare și edem palpebral
bilateral. În formele severe de rinită alergică apare și alterarea calității
somnului, a capacității de concentrare și desfășurare a activităților zilnice,
sportive sau școlare.

Unii pacienți
dezvoltă și astm, manifestat prin episoade de tuse seacă, senzație de lipsă de
aer sau de compresiune toracică, respirație dificilă și zgomotoasă, simptome
care se pot exacerba în crizele de astm. De asemenea, copiii cu rinită alergică
pot dezvolta sinuzită recurentă, otită medie sau eczemă.

În ce constă tratamentul

Cele mai
importante recomandări de protecție în timpul expunerii la polenul de ambrozie
se referă la păstrarea ferestrelor mașinii și ale casei închise; evitarea
expunerii la polenuri în perioadele cu nivelul cel mai ridicat; limitarea
drumețiilor; limitarea greblării frunzelor; utilizarea aparatelor de aer
condiționat în casă și în mașină; instalarea filtrelor de aer portabile, cu
particule de înaltă eficiență.

În ceea ce
privește tratamentul, prof. dr. Carmen Bunu Panaitescu recomandă vizita la
medic, dar și informarea din surse oficiale: „Terapia farmacologică recomandată
de ghidurile internaționale cuprinde produse sigure, eficiente și ușor de
administrat, care trebuie personalizate în funcție de simptomele fiecărui
pacient de către medic. Durata terapiei trebuie să acopere toată durata
sezonului polinic, cât mai precoce și, în cazul celor cu simptome de astm, să
fie prelungită cu încă o lună după încetarea sezonului, deoarece inflamația
alergică se menține. De asemenea, pentru a limita efectele acestei afecțiuni
din ce în ce mai răspândite, este nevoie de o informare corectă, din surse
oficiale, privind prevenția și tratamentul acesteia“, a declarat experta.

O altă opțiune
pe care pacienții din România o au la dispoziție este imunoterapia cu alergen
(AIT). „Imunoterapia cu alergen presupune administrarea repetată de alergen la
intervale regulate de timp, cu scopul de a modula răspunsul imunitar în vederea
reducerii simptomelor, scăderii utilizării medicației, cât și pentru a preveni
apariția de noi sensibilizări și a astmului. AIT este singura opțiune
terapeutică prin care se modifică evoluția bolii alergice și are potențial
curativ. Imunoterapia cu alergen se inițiază cu cel puțin 4 luni înaintea
sezonului polinic de ambrozie și are o durată de 3-5 ani, iar beneficiile
clinice obținute pot persista ani întregi după finalizarea tratamentului“, a
adăugat specialista.

Ambrozia – sau
iarba pârloagelor, cum i se mai spune – este o buruiană care se răspândește pe
orice teren nelucrat, dar și în parcuri, și în grădini necosite și are
capacitatea de a produce alergii respiratorii severe.

Pentru că
alergia la ambrozie a devenit în 2018 o problemă de sănătate publică,
autoritățile obligă proprietarii de terenuri intravilane sau extravilane să
desfășoare lucrări de stârpire a ambroziei. Perioada în care buruiana trebuie
eliminată este aprilie-mai. Amenzile pentru necurățarea terenurilor sunt
cuprinse între 5.000 și 20.000 de lei.

Alergia la
ambrozie a devenit în 2018 o problemă de sănătate publică.