Presa de ieri, sub ochii cititorilor de azi. Expozitie captivantă la Biblioteca Academiei

„Ce spune un ziar? Nu spune nimic. De aceea trebuiesc
două, trei, cinci, douăzeci de ziare, indiferent dacă repetă fiecare din ele
același text telegrafic sau reportericesc.”

Așa rezuma, sarcastic, Tudor
Arghezi starea presei românești în 1935, zugrăvind „Ziarul ideal”. Gazetar
redutabil el însuși, Arghezi era conștient de forța și rolul presei și pleda
pentru publicații care să informeze „pur și simplu, însă cât mai complect”,
oferind publicului „evenimentul brut și libertatea de a se orienta singur
într-însul”.

Istoria jurnalismului românesc este deopotrivă istoria
modernizării societății, așa cum reiese din captivanta expoziție găzduită de
Biblioteca Academiei Române. De la începuturile ei, cu „Albina românească” și
„Curierul românesc”, primele ziare publicate în limba română, în 1829, presa a
fost o oglindă a realității, uneori corectă, alteori deformată.

Presa vremii FOTO: Biblioteca Academiei Române

Expoziția
prezintă în original titluri de referință ieșite de sub tipar, exemplare
spectaculoase ale unor publicații de avangardă, reviste ilustrate deosebite,
afișe și reclame din presă, caricaturi, dar și documente referitoare la
evoluția breslei gazetărești, precum tabloul Sindicatului ziariștilor din
București, înființat la 5 aprilie 1900, a cărui președintă de onoare era însăși
Regina Elisabeta.

Nu lipsesc ziarele care, în perioada interbelică,
ajunseseră la tiraje amețitoare: Universul – 200.000 de exemplare, Dimineața –
100.000, Adevărul – 50.000, Curentul – 40.000 etc., într-o perioadă cu sute de
publicații la nivel național.

Presa vremii FOTO: Biblioteca Academiei Române

„Astăzi apar în București cel puțin treizeci de
ziare”, remarca același Arghezi în 1937, în vreme ce Camil Petrescu, alt
literat activ în gazetărie, nota în jurnal, în 1936, timpul consumat zilnic cu
cititul ziarelor: o oră și jumătate dimineața, o jumătate de oră la prânz și o
jumătate de oră seara, plus o oră hebdomadare și reviste străine și o oră de
parcurs manuscrise pentru Revista Fundațiilor Regale. În total, patru ore și
jumătate dintr-o zi!

Despre evoluția complicată a presei românești de-a
lungul veacurilor și despre soarta gazetăriei în vremurile moderne vor vorbi,
la vernisajul de joi, 20 martie, ora 12, Acad. Marius Andruh, vicepreședintele
Academiei Române, Prof. ing. Nicolae Noica, membru de onoare al Academiei și
totodată Directorul Bibliotecii Academiei, și Daniela Stanciu, Director
Direcție Bibliografii. Expoziția este deschisă în perioada 20-28 martie și
poate fi vizitată zilnic între orele 9-16, inclusiv sâmbăta. Intrarea este liberă.