Prima aselenizare a unei misiuni americane, după 50 de ani. Sonda construită de Intuitive Machines a ajuns la polul sudic al Lunii

O navă spațială construită și pilotată de compania texană
Intuitive Machines a aterizat joi în apropierea polului sud al Lunii, prima
aselenizare americană în mai bine de jumătate de secol și
prima realizată vreodată de sectorul privat.

NASA, cu mai multe instrumente de cercetare la bordul
vehiculului, a salutat aterizarea ca pe o realizare majoră în obiectivul său de
a trimite o echipă de nave spațiale comerciale în misiuni de recunoaștere
științifică pe Lună înainte de întoarcerea planificată a astronauților acolo
mai târziu în acest deceniu, scrie reuters.com.

Dar problemele inițiale de comunicare după aterizarea de joi
au ridicat întrebări cu privire la faptul că vehiculul ar fi putut fi lăsat
afectat sau obstrucționat în vreun fel.

Robotul aterizator cu șase picioare, fără echipaj, denumit
Odysseus, a aterizat în jurul orei 18:23 EST (2323 GMT), au declarat compania
și comentatorii NASA într-o transmisiune comună a aterizării de la centrul de
operațiuni al misiunii Intuitive Machines’ (LUNR.O), deschide fila nouă, din
Houston.

Aterizarea a încununat o apropiere finală și o coborâre de
neuitat, în care a apărut o problemă la sistemul de navigație autonom al navei
spațiale, ceea ce a obligat inginerii de la sol să folosească în ultimul moment
o soluție de avarie netestată.

De asemenea, a fost nevoie de ceva timp după o pană de
curent radio anticipată pentru a restabili comunicațiile cu nava spațială și
pentru a determina soarta acesteia la 384.000 km de Pământ.

Când, în cele din urmă, contactul a fost reluat, semnalul a
fost slab, confirmând că modulul de aterizare a atins solul, dar lăsând
controlul misiunii să fie imediat nesigur în ceea ce privește starea exactă și
orientarea vehiculului, potrivit transmisiunii web.

„Echipamentul
nostru se află pe suprafața Lunii și transmitem, așa că felicitări echipei
IM”, a fost auzit directorul de misiune al Intuitive Machines, Tim
Crain, spunându-i centrului de operațiuni. „Vom vedea ce mai putem obține de aici”.

Mai târziu în cursul serii, compania a postat un mesaj pe
platforma de socializare X în care spunea că controlorii de zbor „au confirmat că Odysseus este în
poziție verticală și a început să trimită date”.

SE PUNE PROBLEMA OBSTRUCȚIEI

Cu toate acestea, semnalul slab a sugerat că nava spațială
ar fi putut ateriza lângă un perete al craterului sau altceva care i-a blocat
sau i-a împiedicat antena, a declarat Thomas Zurbuchen, un fost șef al
departamentului științific al NASA, care a supravegheat crearea programului
comercial al agenției de aterizare pe Lună.

„Uneori ar putea
fi vorba doar de o piatră, un bolovan mare, care să stea în cale”, a
spus el într-un interviu telefonic cu Reuters.

O astfel de problemă ar putea complica misiunea principală a
landerului de a-și desfășura încărcăturile utile și de a îndeplini obiectivele
științifice, a spus Zurbuchen.

Realizarea aterizării este „un obiectiv intermediar major, dar obiectivul misiunii este de a face
știință și de a primi imaginile înapoi și așa mai departe”, a adăugat
el.

Administratorul NASA, Bill Nelson, a salutat imediat
performanța de joi ca pe un „triumf”,
spunând: „Odiseu a cucerit
luna”.

Conform planului, se credea că nava spațială s-a oprit
într-un crater numit Malapert A, în apropierea polului sudic al Lunii, potrivit
transmisiunii pe internet. Nava spațială nu a fost proiectată pentru a oferi
imagini video în direct de la aterizare, care a avut loc la o zi după ce a
ajuns pe orbita lunară și la o săptămână după lansarea sa din Florida.

Aterizarea de joi a reprezentat prima coborâre controlată pe
suprafața lunară a unei nave spațiale americane de la Apollo 17 din 1972, când
ultima misiune lunară cu echipaj al NASA a aterizat acolo cu astronauții Gene
Cernan și Harrison Schmitt.

Până în prezent, nave spațiale din doar alte patru țări au
aterizat vreodată pe Lună – fosta Uniune Sovietică, China, India și, cel mai
recent, luna trecută, Japonia. Statele Unite sunt singurele care au trimis
vreodată oameni pe suprafața lunară.

Odysseus transportă o suită de instrumente științifice și
demonstrații tehnologice pentru NASA și pentru mai mulți clienți comerciali,
concepute pentru a funcționa timp de șapte zile cu energie solară înainte ca
soarele să apună deasupra locului de aterizare polară.

Sarcina utilă a NASA se concentrează pe interacțiunile
meteorologice spațiale cu suprafața Lunii, pe radioastronomie și pe alte
aspecte ale mediului lunar pentru viitoarele misiuni de aselenizare.

Odysseus a fost trimis pe Lună joia trecută, în vârful unei
rachete Falcon 9 lansată de compania SpaceX a lui Elon Musk de la Centrul
Spațial Kennedy al NASA din Cape Canaveral, Florida.

ZORII LUI ARTEMIS

Sosirea sa a marcat prima „aterizare lină” pe Lună realizată vreodată de un vehicul
fabricat și operat comercial și prima în cadrul programului lunar Artemis al
NASA, în contextul în care SUA se grăbește să readucă astronauți pe satelitul
natural al Pământului înainte ca China să aterizeze acolo propria sa navă
spațială cu echipaj.

NASA își propune să aterizeze primul său Artemis cu echipaj
la sfârșitul anului 2026, ca parte a unei explorări lunare susținute pe termen
lung și ca o piatră de temelie pentru eventuale zboruri cu echipaj uman spre
Marte. Inițiativa se concentrează pe polul sudic al Lunii, în parte pentru că
acolo se presupune că există o abundență de apă înghețată care poate fi
folosită pentru susținerea vieții și producerea de combustibil pentru rachete.

O serie de mici nave de aterizare, precum Odysseus, sunt
așteptate să deschidă calea în cadrul programului Commercial Lunar Payload
Services (CLPS) al NASA, conceput pentru a livra instrumente și echipamente pe
Lună la costuri mai mici decât metoda tradițională a agenției spațiale
americane de a construi și lansa aceste vehicule.

Sprijinirea mai mult pe întreprinderi private mai mici și
mai puțin experimentate vine cu propriile riscuri.

Chiar luna trecută, modulul de aterizare lunară al unei alte
firme, Astrobotic Technology, a suferit o scurgere a sistemului de propulsie în
drumul său spre Lună, la scurt timp după ce a fost plasat pe orbită pe 8
ianuarie de o rachetă Vulcan a United Launch Alliance (ULA).

Defecțiunea modulului de aterizare Peregrine al Astrobotic a
marcat al treilea eșec al unei companii private de a realiza o aterizare pe
Lună, după eforturile nereușite ale unor companii din Israel și Japonia.

Deși Odysseus este cea mai recentă vedetă a programului CLPS
al NASA, zborul IM-1 este considerat o misiune a Intuitive Machines. Compania a
fost co-fondată în 2013 de Stephen Altemus, fost director adjunct al Centrului
Spațial Johnson al NASA din Houston și în prezent președinte și director
executiv