Putin, cele mai mari provocări de la începutul războiului. Aliații se împuținează, iar sfârșitul conflictului pare departe

Pentru Vladimir Putin, anul a început sub auspicii
nefavorabile. Războiul din Ucraina a ajuns la 1.418 zile – exact durata
campaniei sovietice din cel de-al Doilea Război Mondial. În acest interval,
trupele lui Stalin ajunseseră la Berlin. În schimb, progresele obținute de
Rusia în Ucraina sunt limitate. În 2025, forțele ruse au ocupat mai puțin de 1%
din teritoriul ucrainean. La acest ritm, Moscova ar avea nevoie de încă un an
pentru a ajunge la granițele administrative ale regiunii Donețk și pentru a controla
integral teritoriile pe care Putin le cere Kievului drept condiție prealabilă
pentru pace.

În paralel, Rusia pierde treptat sprijinul aliaților
săi, iar economia se află sub o presiune tot mai mare. Potrivit analistei Amy
Knight, colaboratoare a „Wall Street Journal“ și autoare a mai multor cărți
despre Vladimir Putin, situația economică începe să afecteze chiar și cercurile
apropiate Kremlinului, inclusiv oligarhii loiali.

Capturarea rapidă, la 3 ianuarie, a liderului
venezuelean Nicolás Maduro și a soției sale de către forțele americane a
evidențiat, spun comentatorii ruși, slăbiciunea militară a Moscovei.
Politologul Abbas Galliamov a declarat că operațiunea SUA a avut un efect
profund demoralizator asupra societății ruse, atât asupra populației, cât și
asupra elitei. El a subliniat contrastul puternic dintre eficiența armatei și
serviciilor americane și performanțele modeste ale omologilor ruși. Faptul că
Venezuela era considerată unul dintre principalii aliați ai Kremlinului a
amplificat impactul simbolic al acestui eveniment.

Un alt incident care a stârnit nemulțumiri la Moscova
a fost capturarea de către Statele Unite a unui petrolier care se îndrepta spre
Rusia, în ciuda escortării sale de nave și un submarin rusesc. Reacțiile din
mediul pro-război de pe rețelele sociale ruse au fost dure, unii bloggeri
influenți acuzând conducerea de lipsă de fermitate.

Semne de disensiune în rândul vechilor săi
colaboratori

Pe plan intern, problemele lui Putin sunt accentuate
de apariția unor semne de disensiune în rândul vechilor săi colaboratori.
Dmitri Kozak, un apropiat al președintelui rus care a demisionat recent din
cauza războiului, a publicat luna trecută un amplu program de reforme într-o
publicație importantă din Rusia. Politologul Oleg Ivanov a descris documentul
drept remarcabil prin îndrăzneala sa, afirmând că propune o transformare
profundă a instituțiilor statului pentru a face față provocărilor interne și globale.

Deși Putin are mijloacele necesare pentru a reduce la
tăcere astfel de voci, nu este pentru prima dată când membri ai cercului său
restrâns și-au exprimat rezervele. Înainte de invazia din februarie 2022, atât
Kozak, cât și secretarul Consiliului de Securitate, Nikolai Patrușev, au
avertizat asupra riscurilor unei escaladări.

Între timp, chiar și susținătorii războiului își
exprimă tot mai des nemulțumirea. Costurile umane și financiare sunt ridicate.
Potrivit revistei „The Economist“, cel puțin 100.000 de soldați ruși au murit
între începutul lui 2025 și jumătatea lunii octombrie. Linia frontului s-a
transformat într-o zonă extrem de periculoasă, unde dronele sunt responsabile
pentru distrugerea majorității echipamentelor și pierderilor de personal.

Cheltuielile militare ale Rusiei în 2025 sunt estimate
la 15,5 trilioane de ruble – de cinci ori mai mult decât în 2021. Aceste sume
nu includ costurile administrării teritoriilor ucrainene ocupate sau
compensațiile pentru soldați și familiile acestora. În noiembrie 2025,
veniturile din petrol și gaze au scăzut cu 34% față de anul precedent. Pentru a
acoperi deficitul bugetar record, estimat la 72 de miliarde de dolari (2,6% din
PIB), autoritățile au majorat TVA-ul de la 20% la 22%, măsură care a intrat în vigoare
la 1 ianuarie.

Creșterea costului vieții a redus sprijinul public
pentru război. Sondajele realizate de Centrul Levada arată o schimbare
semnificativă a opiniei publice: dacă în decembrie 2024, 37% dintre respondenți
susțineau continuarea conflictului, iar 54% doreau negocieri de pace, un an mai
târziu doar 25% mai sprijineau războiul, în timp ce 67% se pronunțau pentru
discuții de pace.

Ratele ridicate ale dobânzilor, menite să combată
inflația generată de război, au frânat investițiile. Oleg Deripaska, un oligarh
apropiat de Kremlin, a distribuit recent un editorial critic la adresa
guvernului, care avertiza că economia nu mai poate avansa „din inerție” și
cerea dezvoltarea unei piețe de capital funcționale. Frustrarea elitei este
amplificată și de imposibilitatea de a accesa activele private înghețate în
băncile europene.

Pe plan extern, Rusia a respins categoric propunerea
europeană și ucraineană privind desfășurarea unor forțe de menținere a păcii.

Continuarea războiului depinde de sprijinul elitei

Autorii analizei subliniază că, deși Putin poate
reprima nemulțumirile populației prin mijloace coercitive, continuarea
războiului depinde de sprijinul elitei de la Kremlin. Acest sprijin ar putea
slăbi dacă Statele Unite vor furniza Ucrainei armamentul necesar pentru a
contracara dronele și rachetele rusești. În acest context, presiunile din
interiorul cercului de putere – inclusiv din partea oligarhilor – ar putea
crește în favoarea negocierilor.