Reformă în învățământ. Mesajul ministrului Educației privind dezbaterea publică pe tema planurilor cadru

Ministrul Educației, Daniel David, a transmis un mesaj public cu ocazia punerii în în dezbatere publică a planurilor cadru pentru învățământul liceal.

„Dragi elevi, profesori, părinți și alți actori interesați și implicați în educație. Așa cum am promis la preluarea mandatului de ministru, astăzi, 31 ianuarie 2025, pun în consultare publică și dezbatere națională planurile-cadru pentru învățământul liceal”, a transmis ministrul Educației, Daniel David, într-un mesaj publicat pe site-ul ministerului.

Potrivit acestuia, oficialii din Ministerul Educației așteaptă propuneri și observații constructive la adresa de e-mail consultare@rocnee.ro (până la data de 6 martie 2025).

„Dezbaterea națională va presupune patru întâlniri cu prezență fizică, organizate în centre academice istorice, unde vă aștept pe toți cei interesați din aceste centre sau din regiune. În acest context, oferim tuturor cadrul pentru a dialoga asupra proiectelor planurilor-cadru și a căuta cea mai bună soluție pentru copiii noștri și pentru sistemul nostru de educație în general”, se mai arată în mesajul public.

Astfel, întâlnirile vor avea loc în București (11 februarie), Cluj-Napoca (14 februarie), Iași (25 februarie) și Timișoara (4 martie). Pentru a asigura dimensiunea națională, seria de dezbateri cu prezență fizică va fi urmată de o dezbatere online, în data de 6 martie 2025. Detaliile și condițiile de participare vor fi anunțate din timp.

Schimbările urmărite de Ministerul Educației

„Elaborarea și aprobarea planurilor-cadru pentru învățământul liceal reprezintă începutul unui proces complex care ar trebui să-i echipeze pe copiii noștri cu competențele necesare pentru a deveni buni specialiști și buni cetățeni, oameni mai fericiți, pregătiți și capabili de a lua decizii privind integrarea lor pe piața muncii sau continuarea parcursului educațional la un alt nivel. Altfel spus, țintim mai strategic dezvoltarea avansată a competențelor-cheie: (1) competențe de alfabetizare avansată („literație”); (2) competențe multilingvistice; (3) competențe în domeniul științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii; (4) competențe digitale; (5) competențe personale, sociale și de a învăța să înveți; (6) competențe civice (cetățenești); (7) competențe antreprenoriale; (8) competențe de sensibilizare și expresie culturală”, se mai menționează în mesaj.

Potrivit sursei citate, în cadrul acestui proces, vor urma:

1. Realizarea programelor școlare pentru disciplinele/modulele obligatorii (până în toamna anului 2025); programele vor fi elaborate pentru a se evita orice ingerințe ideologice, politice sau de extremism de orice tip, vor fi calibrate pe bugetul de timp alocat disciplinelor/modulelor, pentru a se evita supraîncărcarea, vor fi orientate pe abordări contextualizate, în relație cu realitatea și cu aplicabilitatea, precum și pe valorificarea legăturilor intra-, multi-, inter- și transdisciplinare;

2. Inițierea elaborării manualelor după modele moderne, validate la nivel internațional (cu un accent, acolo unde este posibil, pe variante și/sau extensii digitalizate);

3. Abilitarea curriculară a cadrelor didactice, cu accent pe metode educaționale moderne de predare-învățare (avem deja asigurate resurse pentru acest aspect prin proiectul RECRED). Spre exemplu, metoda de educație, încă prea răspândită, prin care se dorește transferul de competențe după formula „stai jos și scrie după dictare” conținuturi care sunt disponibile în diverse surse, va fi prezentată explicit ca un exemplu de practică de evitat (în condițiile în care scopul nu este antrenarea scrisului).

Constrângeri și repere

Planurile-cadru propuse reflectă constrângerile legislației naționale (inclusiv prin unele discipline și teme stabilite prin lege) și bunele practici europene/internaționale, adaptate însă contextului național.

Potrivit ministrului, din perspectiva Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, au fost identificate toate prevederile care privesc direct și indirect curriculumul național și proiectele rezultate reflectă aceste elemente precizate de lege.

În acest sens, au fost multiple provocări în realizarea proiectelor planurilor-cadru, menționând ca schimbări majore de care s-a ținut cont în regândirea sensului dat segmentului trunchi comun, cu impact direct asupra planurilor-cadru, precum și o nouă viziune asupra învățământului tehnologic, prin absorbția învățământul profesional în cadrul celui liceal tehnologic, cu posibilitatea de finalizare a parcursului educațional, fie după 3 ani de studiu, corespunzând nivelului de calificare 3 CNC, fie după 4 ani de studiu, nivel de calificare 4 CNC.

Proiectele planurilor-cadru pentru învățământul liceal tehnologic au fost realizate cu implicarea reprezentanților mediului economic și s-a avut în vedere inclusiv generalizarea învățământului dual la întreg parcursul liceal tehnologic, ca formă de organizare a procesului educațional, într-un parteneriat dintre unitățile de învățământ liceal tehnologic și operatorii economici. Din punct de vedere al planurilor-cadru generale, învățământul tehnologic nu implică diferențieri între cele două forme de organizare, clasic și dual.

„Rămâne ca Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic (CNDIPT) să dezvolte planurile de învățământ aferente domeniilor și calificărilor profesionale, în etapa imediat următoare consultării publice”, a mai anunțat ministrul.

Principii în elaborarea planurilor-cadru

(1) Impact pozitiv asupra elevilor printr-un cadru educațional care să asigure cultură generală, cultură de specialitate și cultură de interes personal, în contextul celor opt competențe-cheie, pentru a forma absolvenții ca specialiști și buni cetățeni, oameni mai fericiți, pregătiți pentru a se integra pe piața muncii și/sau pentru a-și continua studiile. În acest demers trebuie atenție la suportul necesar pentru cadrele didactice (și personalul asociat) și deschidere spre părinți, autorități locale și societate.

– Trunchiul comun (50%), prevăzut în legislație, asigură competențele de bază (cultură generală) și contribuie la formarea competențelor-cheie (inclusiv la alfabetizarea funcțională). Ponderea sa scade de la clasele IX/X (65%) la clasele XI/XII (35%). Reprezintă suport fix pentru cultura generală. Majoritatea disciplinelor/temelor sunt în legătură cu examenul național de bacalaureat (obligatorii/la alegere). Trunchiul comun include 15 discipline la fiecare dintre clasele IX/X (la care se adaugă, după caz, limba și literatura maternă), distribuite în toate cele 7 arii curriculare, respectiv 9 discipline la fiecare dintre clasele a XI/XII (la care se adaugă, după caz, limba și literatura maternă), distribuite în 5 arii curriculare (vezi Anexa 1 inclusă în prezentul mesaj).

– Curriculumul de specialitate (35%), ca dezvoltare inovativă, asigură competențele de specialitate, generale și specifice, proprii unui profil și unor specializări/calificări profesionale, înlocuind segmentul reprezentat de curriculumul diferențiat, prezent în actualele planuri-cadru în vigoare, aducând și aport la formarea competențelor-cheie. Ponderea sa crește de la clasele IX/X (25%) la clasele XI/XII (45%). Este suport semiflexibil pentru cultura de specialitate și include două componente: (1) componenta fixă (între 77-100%, reprezentând 8-13 ore) și (2) componenta flexibilă (între 0-23%, reprezentând 0-3 ore, care pot personaliza specializarea); procentele de 0% și 100% se referă la filierele vocațională și tehnologică, unde curriculumul de specialitate este fix, odată aleasă filiera/specializarea. Unele discipline/teme sunt în legătură cu examenul național de bacalaureat (obligatorii/la alegere).

– Curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (15%) este prevăzut în legislație și înlocuiește segmentul curriculum la decizia școlii, existent în planurile-cadru în vigoare. Contribuie la competențele și atributele absolventului, prin suport flexibil pentru nevoi și interese personale de învățare. Ponderea sa crește de la clasele IX/X (10%, reprezentând 1-3 ore) la clasele XI/XII (20%, reprezentând 5-8 ore). Pentru filiera teoretică, decizia se face flexibil în cadrul specializărilor (până la nivel de unitate școlară). Pentru filiera teoretică, decizia se face flexibil în cadrul filierei, iar pentru filierele vocațională și tehnologică, decizia se face prin alegerea specializării/calificării profesionale (cu o componentă semiflexibilă la nivel vocațional).

(2) Echilibru între standardizări și flexibilitate:

– Standardizarea structurii anului școlar:

Același număr de săptămâni, indiferent de filieră (36), cu un număr mai mic de săptămâni pentru clasa a XII-a (34);

Se menține organizarea anului școlar pe 5 intervale de cursuri;

Se mențin programele naționale: Săptămâna verde (1 săptămână) și Școala altfel (1 săptămână), incluse în cele 36/34 de săptămâni.

Abordarea unitară a numărului săptămânal de ore:

Număr maxim de ore săptămânal recomandat/propus – 30 (în medie, cu excepții pentru unele trasee educaționale specifice).

Flexibilitate curriculară și orară (inclusiv prin organizări modulare).

(3) Oportunitate de eficientizare și de dezvoltare a întregului sistem:

Prin această propunere de reorganizare (1) numărul de zile de școală este 180 la clasele IX/XI, respectiv 170 la clasa a XII-a, iar (2) numărul de ore pe an ajunge la 1080 la clasele IX/XI, respectiv 1020 la clasa a XII-a. Dacă scădem și cele două săptămâni dedicate programelor naționale, în general activitatea de predare-învățare este una care se înscrie în limitele europene, lucru important considerând și faptul că unele discipline și teme au fost impuse prin lege, nu prin opțiuni curriculare derivate din analizele de specialitate, ceea ce încarcă inevitabil planul-cadru. În fine, cu scopul de a reduce psihopedagogic încărcătura informațională, până la 25% din orele dedicate unei discipline vor fi gândite prin programe care să țintească activități de consolidare și aplicabilitate a cunoștințelor, inclusiv activități remediale.

Implementarea noului curriculum pentru învățământul liceal

„În baza elaborării și aprobării tuturor elementelor curriculumului național – planuri-cadru de învățământ, programe școlare, standarde naționale de evaluare -, prima generați de elevi, absolvenți ai învățământului gimnazial, va debuta studiul pe noul curriculum liceal începând cu elevii clasei a IX-a din anul școlar 2026-2027. Acești elevi vor reprezenta și prima promoție care vor susține noul examen național de bacalaureat, prevăzut în Legea 198/2023”, a mai anunțat ministrul.

Elevii care vor fi în clasele a X-a – a XII-a/a XIII-a, în anul școlar 2026-2027, vor continua studiul pe actualul curriculum liceal până la finalizarea parcursului liceal.