România nu va trimite trupe în Groenlanda, cel puțin deocamdată, dar există o anumită presiune pentru a schimba această decizie.
Experții chestionați de
„Adevărul” cu privire la modul în care ar trebui să se
poziționeze România față de Groenlanda au opinii diferite. Între
timp, puterile europene Germania și Franța, dar și Norvegia și
Suedia au anunțat o coaliție de voință menită să descurajeze
orice eventuală acțiune prin care SUA sau altă țară ar amenința
Groenlanda. Polonia, însă, refuză să facă acest lucru, iar
România nu a adoptat încă o poziție tranșantă.
Nicușor Dan și Donald Trump ar putea să discute și despre Groenlanda. FOTO: Președinția României
SUA au reluat în acest început
de an amenințările la adresa Groenlandei. După acțiunea-fulger
din Venezuela, Donald Trump a amenințat mai mult sau mai puțin
direct 3 țări: Columbia, Danemarca și Iran. Danemarca ar fi vizată
de americani pentru Groenlanda, insula autonomă față de Copenhaga,
dar totuși parte a acestei țări.
Mai recent, președintele Donald
Trump a declarat că „se va rezolva ceva” în privința
Groenlandei, după ce miniștrii de externe ai Danemarcei și
Groenlandei au spus că există încă divergențe cu Statele Unite
în privința teritoriului arctic. Aceștia au avut o întâlnie la
Casa Albă cu secretarul american de stat Marco Rubio și cu
vicepreședintele SUA, JD Vance. Totuși, întâlnirea de miercuri
dintre înalți oficiali americani și miniștrii de externe ai
Danemarcei și Groenlandei nu pare să fi fost un succes.
Reacții diferite în rândul europenilor
De altfel, mai multe țări au
anunțat deja de miercuri, 15 ianuarie, că urmează să participe
la o misiune militară europeană în Groenlanda – o „explorare a
Groenlandei”, începând de joi şi până sâmbătă. Potrivit
AFP, este vorba despre Suedia, Germania, Norvegia şi Franţa.
Misiunea acestei coaliții de voință ar fi fost programată în
urma ameninţării unei ofensive a Statelor Unite.
Între timp, Germania a anunțat
că va trimite trupe în Groenlanda, dar nu din cauza ambițiilor lui
Trump, ci din cauza ameninţărilor ruse şi chineze.
Danemarca a trimis un comando
special în Groenlanda pentru a pregăti mobilizarea unor forțe
suplimentare, pe fondul tensiunilor geopolitice legate de insula
arctică și al declarațiilorrecente ale președintelui american
Donald Trump.
Polonia reacționează diferit.
Premierul Donald Tusk a exclus orice participare militară a țării
sale în Groenlanda. Într-o declarație dată joi, 15 ianuarie, și
preluată anterior de agențiile de presă internaționale, el a
afirmat că un atac al unei țări NATO asupra teritoriului altei
membre ar provoca un dezastru politic de proporții istorice.
Cu toate acestea, el a lăsat o portiță deschisă și a spus că trimiterea de trupe românești în Groenlanda
ar fi posibilă doar în două scenarii: dacă s-ar invoca articolul
5 al NATO, în cazul unui atac asupra unui stat membru, sau în
cadrul unei inițiative voluntare, fără activarea articolului 5.
„În astfel de situații
decizia este una pe care o ia CSAT, după care supunem la vot în
Parlamentul României dacă să trimitem sau nu trupe. Pentru o
situție în același registru cu trimiterea trupelor în Ucraina,
decizia CSAT și a României este clară: nu trimiți cizma
soldatului român în Ucraina”.
Ministrul a precizat că
posibilitatea trimiterii trupelor europene în Groenlanda se discută
la nivelul celor două puteri nucleare europene: Franța și Marea
Britanie: „România nu e în situația asta. Noi nu avem această
capacitate”.
El a mai spus și că SUA vor
mai degrabă o soluție nonmilitară pe această temă: „Eu cred
mai degrabă că e un joc psihologic pentru a ajuta o negociere fără
forță, fără luptă”.
De ce au nevoie americanii de Groenlanda
„Adevărul” a apelat la
expertiza unor politologi, experți în politici de securitate și
analiști militari pentru a înțelege mai bine cum stau lucrurile și în ce măsură poziția României în această speță este corectă.
Analistul în politici de
securitate Hari Bucur Marcu, românul care a scris un manual NATO și
a contribuit la integrarea în Alianța Nord-Atlantică este
tranșant.
„E o imbecilitate ce spun unii
despre pericolul american din Groenlanda! Și cine de cine să apere
Groenlanda? România ce să facă? Nu e nici măcar o falsă
problemă, e o imbecilitate, iar din păcate văd că politicieni și
așa-ziși analiști îi dau dimensiune”, spune Hari Bucur Marcu.
Expertul în politici de
securitate este de părere că nu Statele Unite ale Americii
reprezintă un pericol pentru Groenlanda, ci Rusia și China. În
opinia, SUA își vor impune punctul de vedere la fel cum au făcut-o
în Panama sau Venezuela, dar fără a recurge la mijloace militare.
„Groenlanda are o populație
cam cât Bistrița, are o suprafață enormă și e
acoperită de gheață. Nu o ia Donald Trump să fugă cu ea în
spate, nu le-o ia danezilor. Rusia dezvoltă baze militare în
regiunea Arctică, China încearcă să le ocupe economic și
comercial, iar SUA nu pot rămâne pasive. Și China și Rusia au
dezvoltat capacități de lovire intercontinentale cu lansare de pe
teritoriu sau din submarine. Ei, submarinele rusești sunt sub calota
glaciară din zona respectivă a Groenlandei. Rusia are spărgătoare
de gheață, ambele țări pot deveni amenințătoare. Așa zisa
cupolă de aur, Golden Dome, pe care o are în vedere Trump, pentru
apărarea împotriva rachetelor intercontinentale deținute de China
sau de Rusia, ar avea ca locație Groenlanda. Insula este cea mai
importantă poziție posibilă. De ce? Pentru că aceste rachete
intercontinentale sunt balistice, iar ele pot fi combătute pe partea
ascendentă a traiectoriei, adică, undeva cam deasupra Groenlandei”,
mai spune Hari Bucur Marcu.
El a comentat și declarația
ministrului danez de Externe, Lars Løkke Rasmussen, care a spus că
„este clar că preşedintele (american Donald Trump) nutreşte
dorinţa de a cuceri Groenlanda”.
„Domnul Rasmussen e un
politician care face parte dintr-un partid care se pretinde liberal,
dar care e mai degrabă socialist și e apropiat de democrații din
SUA. Există unele interese ale democraților americani de a sabota politica
lui Donald Trump, iar pentru asta ei îi influențează pe europeni.
Nu văd ce coaliție de voință serioasă ar face europenii pentru a
apăra Danemarca. Să o apere de cine, de Trump? Haideți să fim
serioși, Statele Unite singure înseamnă 66% din NATO. Deci de cine
să apere europenii și românii Groenlanda? Noi suntem aliați ai
Americii, nu suntem în tabere opuse”, a mai afirmat Hari Bucur
Marcu.
Cum vede lucrurile un politolog român din New York
Politologul Alexandru Bălaș,
profesor în SUA la Universitatea SUNY Cortland New York și director
al Clark Center for Global Engagement, consideră că România ar
avea de câștigat dacă ar trimite trupe în Groenlanda, pentru
exerciții militare.
„Spațiul Arctic este de
interes geopolitic și pentru România, că membră a Uniunii
Europene și a NATO. Exerciții militare în spațiul arctic nu pot
fi decât benefice, pentru a învață din colaborarea cu armate din
Europa de Vest despre operațiuni în condiții de iarnă grea, având
în vedere că armata română nu are această experiență. Clar,
interesul principal al României este flancul estic, dar și noi, că
aliați, trebuie să reciprocam, și să ajutăm, cu un contingent
mic, în zona nordică”, susține Balaș.
Acțiunea nu ar fi percepută la
Washington drept una ostilă la adresa Statelor Unite, este părerea
sa.
„Nu cred. Aș spune ba din
contră. Cred ca SUA vor să vadă că și alte țări NATO pot să
participe la protecția Groenlandei, ca să nu rămână tot greul pe
umerii americanilo. Plus că acestea sunt doar exerciții militare,
și clar va exista coordonare cu trupele SUA în Groenlanda acum
(aproximativ 150 militari SUA)”, conchide expertul.
Generalul care ne-a reprezentat la Bruxelles îndeamnă la prudență
Generalul (r) Virgil Bălăceanu,
cel care a reprezentat România la Comandamentul NATO de la Bruxelles
şi a fost şef al Brigăzii Multinaţionale din Sud-Estul Europei, a
analizat situația din perspectiva militarului. În opinia sa, este
prematur ca România să ia o decizie acum, cu atât mai mult cu cât
nu există semne că SUA ar apela la forță pentru a anexa insula.
„Este o chestiune extrem de
prematură, dar deocamdată să vedem ce se întâmplă cu, îi
putem spune, o coaliție de voință condusă de Danemarca, Franța,
Germania, Suedia, Norvegia. Din ce știu, se vrea trimiterea tot în
cadrul unui exercițiu. Probabil se vrea o repetare a exercițiului
din septembrie, un Arctic Light, cu participarea acelorași state.
Sigur, au fost invitați și americanii, nu au participat. Ca atare,
nu se trece la o dizlocare masivă de forțe. Nu apar necesități
inclusiv la nivelul altor state. Este o coaliție de voință, îi
spun eu dacă nu vorbesc într-o notă exagerată un pic”, spune
generalul.
Deși este vorba de o coaliție
de voință, la fel ca în Ucrraina, generalul Virgil Bălăceanu
consideră că nu există termen de comparație. „Coalția pentru
Ucraina înseamnă o coaliție de voință mult mai puternică. Deci
nu putem să mergem pe similitudini”, punctează el.
„Este o repetare exercițiului, scopurile sunt altele”
Cu toate acestea, generalul
admite că trimiterea unor trupe în insulă ar avea și rol să
prevină o acțiune din partea SUA.
„Probabil dislocarea în
cadrul unui nou exercițiu se va relua, ar avea și un aspect de
descurajare legat de posibilitatea ca Statele Unite să întrebuințeze
forța militară. Sperăm însă că se va ajunge la un acord, la o
înțelegere. Groenlanda este deschisă de dezvoltării cooperării
pe linie de apărare în baza unui tratat din 1951. Și există o
lungă tradiție de folosire a teritoriului Groenlandei de către
americani. Deci lucrurile acestea sunt extrem de accesibile și
permisibile”, adaugă generalul.
De fapt, în acest moment aliații ar exersa mai degrabă tactici pentru a apăra insula de un atac dinspre Rusia.
„Sunt state care nu rămân cu
brațele încrucișate. Mai ales, iată, Germania, Franța… Vom
vedea dacă mai sunt și alții care participă. Dar cei care trimit
acum trupe la un gen de exercițiu sunt cei care au trimis nu mai
mult de 550 de militari și la exercițiul din septembrie. Este o
repetare exercițiului, scopurile sunt altele”, adaugă el.
În opinia sa, nu este cazul ca
România să facă același lucru, iar tenisiunile dintre europeni și
Statele Unite se vor rezolva.
„De ce să mergem pe ideea că
România trebuie să trimită acum trupe în Groenlanda? Să aplică
articolul 5 în interiorul NATO? Am exagera, sunt niște scenarii
care nu sunt acum de luat în seamă. Eu propun să așteptăm cei
care au semnat și declarația comună de sprijin. O parte participă
la exerciții, alții nu”, mai spune generalul Virgil Bălăceanu.
O problemă de dezbătut
Dezbaterea privind trimiterea de
trupe europene în Groenlanda, inclusiv trupe românești, s-a extins
și în spațiul public și pe rețelele de socializare.
„Ministrul Apărării ar fi
trebuit să facă un singur comentariu la întrebarea despre
Groenlanda: no comment. Niciodată, sub nicio formă, niciun oficial
nu ar trebui să speculeze pe marginea unor scenarii ipotetice, în
contexte sensibile. Treaba presei e să întrebe, treaba ta ca
oficial e să rămâi pe mesaj și pe agenda de comunicare strategică
instituțională. Apropo: care e agenda de comunicare strategică
instituțională?”, a punctat expertul în politici de securitate
Oana Zamfir.
Politologul Marius Ghincea, de
la Universitatea ETH Zurich, consideră că România ar trebui să se
situeze mai clar de partea partenerilor europeni și să ia în
calcul trimiterea unor trupe în Ucraina.
„Nu trimitem soldați în
Ucraina. Nu trimitem trupe în Groenlanda. Nu contribuim cu mai nimic
la acțiunile concertate ale aliaților europeni și nord-americani
la viitoarea arhitectură de apărare aliată. Dovadă că nici nu
avem un loc la mesele unde se discută. Dar ne așteptăm să ne
ajute lumea în caz de nevoie. Să vină la noi trupe aliate pentru a
apară și descuraja. Să beneficiem și noi că hub logistic de pe
urmă reconstrucției Ucrainei. Știți cum se numește asta? Free
riding! Știți cum se rezolvă problema free riding-ului? Prin
excluderea și amendarea călătorului neplătitor. Care nu
contribuie. România e pasagerul fără bilet care apoi se și plânge
că îi dă amendă controlorul”, spune Ghincea.
Sursa – Adevarul
Daca vreti sa ne fiti alaturi si sa contribuiti financiar la proiectele noastre, puteti sa ne ajutati cumparandu-ne … o cafea tare 🙂
