România, lideră la consumul european de droguri sintetice noi

Conform
unui raport pe anul 2022 al Observatorului European pentru Droguri și
Toxicomanie (EMCDDA), situația consumului de droguri în România este una din ce
în ce mai problematică și pare una chiar mai gravă decât cea care reiese din
raportările instituțiilor naționale cu atribuții în domeniu.

Concret, România
este lider european la consumul de noi droguri sintetice care sunt considerate
foarte periculoase de specialiști. „Estimările
naționale privind consumul de substanțe psihoactive noi din ultimul an (excluzând ketamina și GHB) în rândul adulților tineri
(15-34 de ani) variază între 0,1% în
Letonia și 5,1% în România. În rândul elevilor, ancheta ESPAD 2019 a estimat că
consumul de noi substanțe psihoactive de-a lungul vieții a variat între 0,9% și 6,6%, consumul de canabinoizi
sintetici de-a lungul vieții a variat între 1,1% și 5,2%, iar consumul de catinone
sintetice a variat între 0,2% și
2,5%. (…) La sfârșitul anului 2021, EMCDDA monitoriza aproximativ 880 de noi
substanțe psihoactive, din care 52 fuseseră raportate pentru prima dată în Europa în 2021.  În 2020 au fost detectate pe piață
aproximativ 370 de noi substanțe psihoactive raportate anterior. În 2020,
statele membre ale UE au înregistrat 21 230 dintre cele 41 100 de capturi de
noi substanțe psihoactive raportate în Uniunea Europeană, Turcia și Norvegia,
însumând 5,1 din cele 6,9 tone capturate”, se arată în document.

Specialist în adicții, Mihai Copăceanu, care este
psiholog clinician la Spitalul Judeţean de Urgenţă
Sibiu, a declarat pentru „Adevărul” că, în prezent, consumul de catinone este
realmente terifiant, iar în rândurile tinerilor aceste substanțe sunt extrem de
atractive deoarece au efecte imediate, dar și un preț scăzut comparativ cu alte
droguri. „Acestea fiind spuse suntem martorii pasivi ai unei creșteri
semnificative a consumului de noi substanțe psihoactive în rândul tinerilor
altfel încât nicio predicție nu poate fi apropiată de realitate. Vorbim deja de
consum generalizat inclusiv în mediul urban mic și în mediul rural, peste tot
în România, ceea ce nu era de imaginat în urmă cu doi ani. Vara aceasta am
întâlnit români din diaspora care s-au întors în țară pentru vacanță și care mi-au
mărturisit că au fost șocați să constate cum adolescenți consumau astfel de
substanțe în centrul satului, în spatele barului sau lângă școală. Substanţele noi psihoactive sunt periculoase
deoarece de la o primă doză care oferă un răspuns rapid de «plăcere» se ajunge la o creștere a
consumului pentru a obține aceeași stare hedonică. Din păcate, următoarea doză
este luată pentru a evita sevrajul. Ce vreau să reținem, că dependența este o tulburare a creierului, care
vine cu modificări neurocerebrale, este o tulburare cronică care duce imediat
la impulsivitate și pierderea controlului. Consumul între 12 și 21 de ani este deosebit de grav
tocmai pentru că afectează dezvoltarea creierului, producând adaptări
neuronale. La noi, tocmai tinerii din clasa a VIII-a și cei de liceu sunt
foarte atrași de aceste substanțe. Cercetătorii,
medicii și experții în politicile drogurilor sunt într-o continuă competiție cu
răspunsul la noile provocări ale pieței drogurilor, dar deseori sunt cu un pas
în spate. În timp ce noi ne contrazicem cu pseudo-măsuri antidrog, americanii
au început să analizeze mii de copii de 10, 12 ani și să formuleze predicții
statistice cu privire la riscurile și probabilitatea unora de a deveni
dependenți, cinci ani mai târziu”, a precizat Mihai Copăceanu.