Românul cu minte strălucită care predă la doar 28 de ani la Oxford: „Informatica și Filosofia nu sunt materii disjuncte”

Licențiat în Informatică și Filosofie în 2019 la Oxford, Theodor Nenu, un tânăr originar din Pitești, predă din această toamnă filosofia chiar la prestigioasa universitate britanică.

Theodor
Nenu (28 de ani) a aplicat pentru postul de profesor, a trecut de o
selecție intensă și va preda timp de doi ani. Absolvent al
Colegiului Național „Zinca
Golescu“ din Pitești, Theodor este și în curs de finalizare a
unui doctorat la Universitatea Bristol, iar în acest an a fost
bursier la Harvard, în Statele Unite ale Americii. În anul doi de
studenție, Theodor a fost vicepreședintele Societății de Români
din Oxford, ajutând la organizarea multor evenimente sociale
reușite.

Ambele
pasiuni ale lui Theodor pentru Informatică și Filosofie izvorăsc
dintr-o a treia pasiune, Matematica, pentru care a avut o fascinație
încă din clasele primare.

„Interesul
meu pentru Informatică se rezumă predominant la Informatica
Teoretică, ce poate fi privită drept o ramură a Matematicii.
Analog, pasiunea mea pentru Filosofie se rezumă la Filosofia
Analitică, unde metodele matematice sunt utilizate frecvent. Din
păcate, lumea tinde să vadă Informatica și Filosofia drept
materii care nu se suprapun, însă această concepție nu reflectă
deloc realitatea. Cercetarea curentă desfășurată în domenii
precum Inteligența Artificială, Logica, Etica Informației,
Semantica Limbajelor Naturale etc. este una puternic
interdisciplinară. Așadar, Informatica și Filosofia nu sunt
materii disjuncte. Din contră“, explică Theodor pentru „Weekend
Adevărul“.

Scrisoarea
adusă de poștă, nu de bufniță

Tânărul
eminent a explicat și cum a ajuns să studieze la prestigioasa
universitate Oxford. Spre finalul liceului, și-a dat seama că vrea
să studieze în străinătate. Nu știa exact pe ce disciplină vrea
să se axeze în anii universitari, însă a aflat rapid că în
Marea Britanie este relativ comun să urmezi programe de studiu ce
combină două discipline diferite (joint
degrees). Asta l-a
convins să aplice la câteva universități britanice, printre care
și la Oxford.

„La
scurt timp, a trebuit să
susțin un examen de aptitudine matematică intitulat MAT
(Mathematics Admissions Test). Pe baza rezultatului la acest examen,
unii candidați au fost chemați fizic în Oxford pentru o rundă de
interviuri în persoană. În decembrie 2014, am zburat acolo pentru
a susține patru interviuri (trei de Informatică și unul de
Filosofie). La câteva săptămâni distanță, am primit o scrisoare
la poștă care mi-a oferit vestea bună că am fost admis, iar în
octombrie 2015 am pornit la drum. Anii de studenție au fost cei mai
frumoși ani din viața mea. Am fost continuu înconjurat de oameni
pasionați, de profesori extraordinari, de oportunități nenumărate
și de prieteni de neînlocuit“, povestește piteșteanul.

Un
profesor, 60 de minute, 2.000 de cuvinte

Oxford
și Cambridge se disting de restul universităților britanice prin
așa-numitul „Tutorial
System“. „În
fiecare săptămână din studenție trebuia să scriu, pentru
fiecare materie studiată, un eseu de circa 2.000 de cuvinte. În
aceeași săptămână, trebuia să mă întâlnesc cu un expert
pentru a dezbate conținutul eseului meu – doar noi doi, în
majoritatea cazurilor. Este o modalitate de învățare destul de
intimidantă, întrucât nimeni nu vrea să se facă de râs în fața
unui cercetător care, timp de 60 de minute, nu face nimic altceva
decât să îți testeze cunoașterea. Inevitabil, orice goluri
epistemice ies la suprafață imediat în acest format de învățare.
Deși a fost intens, sunt profund recunoscător pentru această
atenție personalizată de care am beneficiat, și pentru profesorii
pe care am avut onoarea să îi cunosc astfel. A fost o experiență
provocatoare, dar frumoasă“, povestește tânărul.

Cifrele
și filosofia de la catedră

Theodor
Nenu a explicat pentru „Weekend
Adevărul“ și
cum a primit oferta de a preda la Oxford și cum sunt interacțiunile
cu studenții. Ca în orice alt domeniu, există diverse platforme
unde poți monitoriza ce oportunități de angajare au mai apărut.
În luna septembrie a fost urcat un anunț pentru un job de doi ani
în Informatică și Filosofie, care i-a atras atenția lui Theodor.
A aplicat, a trecut prin procesul de selecție și a fost candidatul
selectat.

Imaginea 1/3:
Theodor Nenu cu Comitetul Societatii de Romani de la Oxford in 2016 foto arhiva personala JPG

Universitatea
Oxford este împărțită în aproape 40 de colegii autonome. Fiecare
student sau angajat aparține de unul dintre aceste colegii. În
prezent, Theodor Nenu lucrează pentru Colegiul Hertford.

„Momentan,
slujba mea are două componente. Prima constă în contribuirea la
dezvoltarea de softuri menite să ajute elevii din mediul
preuniversitar să înțeleagă Informatica prin intermediul unor
programe simple (unele dintre ele având o ușoară tentă
filosofică). Un exemplu de un astfel de soft este The Turtle System,
creat de profesorul Peter Millican. De asemenea, sunt lector al
aceluiași colegiu. Cu alte cuvinte, acum sunt în postura tutorelui
pe care l-am descris mai devreme. Mă întâlnesc săptămânal cu
diverse grupe de 1-2 studenți, le testez cunoașterea și
înțelegerea temei eseului pe care ei l-au scris în acea săptămână.
În prezent, mă ocup cu predatul Filosofiei Matematicii și al
Filosofiei Moderne Timpurii“, precizează Theodor.

Visul
său, o carieră academică în filosofie

Theodor
mărturisește că și-ar dori să urmeze o carieră academică în
Filosofie: „Acesta
este visul meu, dar nu depinde exclusiv de mine. Competiția este
acerbă. Sunt sute de aplicanți care concurează pentru o slujbă
academică permanentă în domeniul Filosofiei, iar toți au
portofolii impresionante. Statisticile nu sunt deloc prietenoase, din
păcate. Am făcut pace cu ideea că s-ar putea să fiu nevoit să
lucrez în alt sector de activitate cândva, chiar dacă nu e tocmai
ceea ce îmi doresc. Tot ce pot confirma este că, în următorii doi
ani, mă voi strădui cât pot. Acesta e singurul lucru care îmi e
în control, așa că aleg să mă concentrez pe a face o treabă
bună în prezent, fără să mă pierd în visuri“.

Doctoratul
pe care îl urmează la Bristol este centrat pe paradoxurile
semantice, față de care Theodor are o propensiune din primul an de
studenție: „Motivația
pentru a studia paradoxurile semantice este întreținută de
încercarea mea de a ajunge la o teorie satisfăcătoare a limbajului
natural“.

Despre
tainele limbajului, cu Noam Chomsky

Anul
trecut, Theodor a obținut o bursă oferită de Universitatea Harvard
pentru a petrece perioada februarie 2023 – august 2023 în
departamentul lor de Filosofie. O bună parte din teza sa a fost
scrisă acolo.

În lunile petrecute în SUA, Theodor s-a întâlnit
periodic cu diverși profesori pentru a discuta subiecte ce țin de
Semantică. Unul dintre aceștia a fost lingvistul Ray Jackendoff,
care a studiat sub îndrumarea lui Noam Chomsky acum mulți ani.

„Am
ajuns să discutăm intens despre viziunile lui Chomsky asupra
limbajului, însă Jackendoff a sugerat că Chomsky însuși ar fi
mai bine calificat să răspundă la unele dintre întrebările mele.
Așa că am luat legătura cu el, explicându-i situația, și mi-a
spus că este dispus să purtăm o conversație înregistrată“,
rememorează Theodor.

În
opinia tânărului cu o minte strălucită, în mod clar, progresul
din domeniul Inteligenței Artificiale va impacta semnificativ
societatea.

„Maniera
în care o va face depinde însă de mult prea mulți factori pentru
ca cineva să fie capabil să facă astăzi o predicție justificată.
Eu văd un viitor, nu foarte îndepărtat, în care progresul din
sfera Inteligenței Artificiale va veni la pachet cu câteva
răspunsuri pentru întrebările deschise din științele cognitive“,
mai spune Theodor Nenu.