Romengleza, mai folosită ca niciodată. Cu ce pericole vine pentru cei mici

Profesorii de Limba română trag un mare semnal de alarmă: încă din gimnaziu, elevii, mulți dintre ei, par a cunoaște mai bine Limba engleză decât Limba română. „Dacă în engleză vorbesc foarte bine, aproape fluent, în română fac dezacorduri, își găsesc cu greu cuvintele, au o exprimare deficitară și un vocabular extrem de restrâns”, a declarat pentru „Adevărul” Ruxandra Achim, profesoară în cadrul Colegiului Național „I.L.Caragiale” din București.

În plus, din ce în ce mai mulți tineri se exprimă într-o limbă „hibridă”, Romengleza devenind o obișnuință în conversațiile lor de zi cu zi.  Ce ar fi de făcut? „În contextul nivelului atât de ridicat de analfabetism în rândul elevilor, aceștia ar trebui să beneficieze de mai multe ore de literatură și de gramatică inclusiv în liceu”, consideră profesoara.

„Copiii au nevoie, înainte de toate, să cunoască limba țării în care s-au născut. Iar școala ar trebui să le ofere această posibilitate, nu să le „taie” din ore, așa cum o fac prin noile planuri-cadru”, mai spune dascălul. 

De la „bonjurismele” secolului XIX la „romengleza” de astăzi 

Romengleza a devenit parte din viața cotidiană, iar mulți nici nu-și mai dau seama de momentul în care amestecă într-o conversație cele două limbi. Această exprimare a devenit atât de naturală încât, de multe ori, le este foarte greu să traducă un cuvânt englezesc în română.

Iar asta se întâmplă nu pentru că nu ar cunoaște sensul acelui cuvânt, ci pentru că ei, efectiv, nu știu care este corespondentul său în limba noastră.

„Trebuie să conștientizăm că, dacă amestecăm în conversații și română și engleză, de fapt, demonstrăm că nu știm nici română, nici engleză”, continuă profesoara Ruxandra Achim, care explică și motivele acestui trend.

„Globalizarea și infuzia aceasta americănească, nu neapărat englezească de filme, muzică, vloguri. Adică elemente care țin de civilizația contemporană. E o modă, fără discuție. E un soi de jargon la care apelează tinerii. Iar lucrul acesta nu este unul nou. S-a mai întâmplat și la începutul secolului 19, numai că atunci se vorbea franceză”. 

Profesoara Ruxandra Achim consideră că tinerii ar trebui să știe foarte clar unde să se oprească cu exprimarea în română și unde să se oprească cu exprimarea în engleză. „Trebuie să ne adaptăm situației de comunicare. Trăim în România, prin urmare vorbim în limba română. Nu mai spun că toată lumea știe astăzi limba engleză. A devenit ceva normal, uzual. Nu mai ești „cool” pentru că știi această limbă străină”.

Multor copii li se pare interesant să se exprime și în limba engleză în conversațiile pe care le poartă între ei. Li se pare, probabil, că în acest fel atrag atenția asupra lor, le arată celor din jur cât de „cool ” sunt ei. Dar se înșeală și riscă să cadă în penibil. „Și, atenție! Acești tineri nu cunosc limba engleză la un nivel avansat, ceea ce ar fi, într-adevăr, o performanță. Nu. Ei o cunosc la un nivel mediu. Și atunci, cu ce se laudă, mai exact?”, se întreabă dascălul. 

Profesoara ne-a mărturisit că întâlnește des situații în care elevii se exprimă combinând elemente din ambele limbi. „Și-i întreb pe românește: „Acasă ce limbă vorbești?” Profesoara explică faptul că reducerea comunicării la niște aspecte clișeice demonstrează, de fapt, reducerea gândirii la niște clișee. 

Ruxandra Achim, profesoară de Limba și literatura română. Arhivă

Antidotul analfabetismului în rândul elevilor

Planurile cadru pe care le-a propus Ministerul Educației prevăd la profilul Real un număr de ore de Limbă română egal cu numărul de ore de Limbă străină 1.

„Adică două ore română, două ore de engleză. La clasele a XI-a și a XII-a la Real. Ceea ce e foarte rău”, continuă profesoara Achim. Aceasta este de părere că la liceu ar fi necesare mai multe ore care să cuprindă atât literatură, cât și gramatică. „E absolut ilogic să faci, de exemplu, astronomie, dar tu să nu stăpânești bine un eseu pe care trebuie să-l compui în limba română”. 
Dascălul aduce în discuție exemple din alte țări europene, acolo unde limba națională este tratată cu prioritate în școli. „Toate țările au astfel de ore de Limbă și literatură națională. Și nu vorbim despre un patriotism exagerat. Până la urmă, aparții unei astfel de comunități. Ca atare, trebuie să stăpânești bine mecanismele de exprimare în limba respectivă”. 

Revenind la planurile-cadru puse în dezbatere publică, profesoara Ruxandra Achim consideră că în acest context al „englezirii” limbii române este imperios necesar ca elevii de liceu s-o studieze aprofundat. „Nu se poate ca la Real, de la trei ore cât au copiii în prezent, să ajungi la două. La fel cum au la Engleză. Este inadmisibil. Ar trebui ca elevii să studieze româna  cel puțin patru ore pe săptămână”.

Motivul? Profesorii ar avea timp, în acest fel, să explice în detaliu anumite concepte și subtilități, să prezinte anumite aspecte cu mai multă finețe. Iar copiii ar avea timp să asimileze informațiile. 

Evident, o suplinire a numărului de ore alocat unei materii duce, inevitabil, la dislocarea din orar a altora. Trebuie să tai din altă parte  Ce-ar fi de făcut? „Elevii de liceu au maximum 30 de ore pe săptămână. Motiv pentru care anumite materii ar putea fi comasate. Istoria Comunismului și a Holocaustului, de exemplu, ar putea intra sub umbrela Istoriei româniei”, vine cu soluția profesoara Achim.

Literatură sau gramatică? 

Când vorbim despre Limba română ca disciplină de studiu ne referim atât la literatură, cât și la gramatică. „Elevii ar trebui să studieze și una și alta. Nu poți aprofunda Limba română studiind doar literatură sau doar gramatică. Cele două merg mână-n mână. Literatura e purtătoare de gramatică, ea cultivă un strat literar al limbii, o limbă curată, corectă. Literatura cultivă nuanțe figurate ale cuvintelor, sensuri care sunt foarte utile într-o comunicare individuală. Sigur, n-o să ne apucăm acum să vorbim în metafore. Dar poți să înțelegi sensurile figurate ale cuvintelor observând metafora dintr-un text literar”, consideră profesoara Ruxandra Achim.

Acesta explică faptul că o limbă, indiferent care ar fi ea, nu se învață făcând doar exerciții de gramatică. „Degeaba știi teoria despre folosirea virgulelor dacă nu vezi folosite virgulele acelea într-un text”. În plus, literatura nu are un rol doar în sfera comunicării.  „Literatura este o artă și oferă copilului posibilitatea de a înțelege și de a-și exprima emoțiile”. 

Alina Ganj, profesoară de limbi străine. Arhivă personală

Limba engelză, învățată cu plăcere

De ce au ajuns elevii români, mulți dintre ei, să cunoască mai bine limba engleză decât limba Română? „În primul rând, pentru că au ajuns să citească din ce în ce mai puțin. Știm cu toții, vocabularul se dezvoltă în urma lecturii, însă această activitate nu mai este de interes în rândul tinerilor”, a declarat pentru „Adevărul” Alina Ganj, profesoară de limbi străine și fondatoarea unui centru de limbi străine care oferă cursuri pentru copii. 

Într-o lume în care aceștiasunt expuși de mici ecranelor, când gadget-urile au devenit jucăriile lor moderne, într-o societate care oferă informația de-a gata, copilul nu se mai chinuie să „lupte” pentru ea. Să citești o carte este greu astăzi: trebuie să-ți faci timp rupând din altă parte, trebuie să te concentrezi, să-ți pui mintea în mișcare, să judeci, să gândești critic. Și cine mai are timp pentru așa ceva? Cine mai are disponibilitatea aceasta când putem găsi rezumatul pe internet sau în filme pe Netflix?

Pe de altă parte, limba engleză pe care o vorbesc tinerii între ei, în detrimentull limbii române, pe care parcă au uitat-o, este consecința directă a anturajului în care se învârt aceștia. Profesoara Alina Ganj explică faptul că tinerii tind să se atașeze foarte mult de colegi și de prieteni ajungând, într-un final, să se influențeze reciproc. În timp ce acasă, în familie, ei vorbesc numai limba română, pentru că se raportează părinți, bunici etc, în colectivitate ei procedează în același fel: se raportează la cei din jurul lor. 

„Întreaga societate românească s-a englezit de-a lungul timpului, iar limba engleză  nu mai reprezintă un factor diferențiator. Limba engleză a devenit o componență de bază în aproape orice domeniu. De aceea se și vorbește despre importanța învățării a încă unei limbi străine”, explică profesoara.

Aceasta a mărturisit că expunerea copiilor de la vârste fragede la limba engleză se numără, de asemenea, printre motivele pentru care mulți dintre ei au ajuns s-o cunoască mai bine decât cunosc româna. „S-a demonstrat că expunerea copilului la o limbă străină dezvoltă niște conexiuni neuronale în ceea ce privește deprinderea pronunției corecte. Vorbim despre așa numita fereastră de oportunitate – o perioadă în care creierul este extrem de receptiv la învățarea sunetelor într-o limbă străină. După această perioadă, este mult mai greu să depindă pronunția corectă”. 

Soluții

Cele două profesoare consideră că Limba română ar trebui să-și recâștige statutul și să-și reconsilideze imaginea șifonată chiar în școală. „Este nevoie ca elevii s-o studieze aprofundat în toț anii de școală, la fel cum foarte importantă este lectura, deschiderea apetitului copiilor pentru citit. Limba engleză a devenit pentru ei mai facilă și ușor de acceptat și că este asociată cu lucruri plăcute, pe care elevul le îmbrățișează bucuros: muzică, filme, aplicații online, rețele sociale etc. Într-un cuvânt, plăcere, relaxare, socializare”, continuă prof. Alina Ganju.  Ceea ce nu este deloc rău, însă trebuie, pe de altă parte, să existe un echilibru, să-i încurajăm pe tineri să se exprime corect și în limba lor natală. „Lecturile ar trebui să fie destinate copiilor în funcție de vârsta lor. Să-i tragă, să-i facă să rezoneze cu subiectul și personajele, să se regăsească în acele cărți. Dacă în tu, în schimb, le dai să citească un Rebreanu, ei o vor face, dar nu cu plăcere. Căci se lovesc de un limbaj desuet, învechit, cu care nu se identifică”, a mai explicat profesoara. 

Este bine că elevii români au o înclinație aparte către limbile străine, este chiar de lăudat și încurajat acest lucru. Însă, în momentul în care copilul are nota 10 pe linie la Limba Engleză și doar 5 sau 6 la Română, în momentul în care în engleză vorbește perfect, iar în română face dezacorduri grave, atunci clar undeva s-a produs o ruptură. 

Din septembrie 2026, elevii din clasa a IX-a vor studia pentru prima dată în ultimii 20 de ani, gramatica limbii române. Aceasta va apărea sub formă de capitole în continuarea materiei de gimnaziu. Profesorii și elevii spun că este una dintre cele mai bune modificări puse în dezbatere publică de Ministerul Educației.