Ruleta rusească cu Ceasul Apocalipsei. Expert: „Politicienii sunt dispuși să riște și un război nuclear”

„Ceasul
Apocalipsei”, un indicator simbolic al riscurilor globale, a fost
setat săptămâna trecută de savanți cel mai aproape de miezul
nopții din istorie. Cristian Nițoiu, profesor la Universitatea Loughborough, în
Marea Britanie, explică, pentru „Adevărul”, de ce ne aflăm
mai aproape ca oricând de un conflict global care ar duce automat la
un război nuclear și ar putea chiar să echivaleze cu sfârșitul lumii.

The
Doomsday Clock, așa-numitul „Ceas al Apocalipsei”, care are
rolul unui indicator simbolic al riscurilor globale, a fost setat
săptămâna trecută la doar 85 de secunde de miezul nopții. Asta
înseamnă că omenirea s-ar afla la cel mai apropiat punct din
istorie de o apocalipsă, potrivit savanților care formează
organizația Bulletin of the Atomic Scientists.

The Doomsday
Clock simbolizează încă din 1947 iminenţa unui cataclism
planetar, iar organizația Bulletin of the Atomic
Scientists a fost înfiinţată în 1945 de nimeni altul decât
Albert Einstein, alături de mai mulți oameni de ştiinţă care au
lucrat în acei ani la „Proiectul Manhattan”, care a dus la
inventarea bombei atomice. De atunci, an de an, savanții estimează
cât timp i-a mai rămas omenirii înainte de o apocalipsă. 

Profesor
de științe politice la Universitatea Loughborough, în Marea
Britanie, Cristian Nițoiu explică, pentru „Adevărul”, cât de
mare este în acest moment riscul unui conflict global care ar duce
automat la un război nuclear, dar și cauzele pentru care ne aflăm
deja aici.

De unde poate să vină războiul nuclear

Politica
agresivă a Rusiei și ambițiile europenilor de a-și constitui o
armată proprie ar duce mai devreme sau mai târziu la punct de
coliziune, crede profesorul român.

„Cu
siguranță riscăm un război. Deocamdată, UE nu are o armată a
ei, iar atunci când intervine, de exemplu în anumite conflicte, de
exemplu în Sudan sau în Republica Centrafricană, sunt anumite
state care, singure sau cooperând între ele trimit trupe. De obicei
face asta Franța, dar o făcea și Marea Britanie când era
parte a UE, poate câteodată Spania. Dar Franța este principala
forță militară în momentul ăsta în Uniunea Europeană, iar
Marea Britanie e pe locul doi, însă nu mai e parte a UE. După cum
arată lucrurile e foarte probabil să avem anumite state care să
trimită trupe în Ucraina ca parte a unei coaliții de voință,
cât e imposibil ca în cadrul UE să existe consens între statele
membre, având în vedere pozițiile Ungariei, Slovaciei și posibil
a Spaniei sau Italiei, care sunt destul de sceptice în ceea ce
privește o intervenție militară”, spune profesorul.

Chiar
dacă Statele Unite ale Americii au transmis clar că nu vor trimite
trupe în Ucraina, un eventual atac al rușilor asupra trupelor
europene l-ar obliga pe Donald Trump să autorizeze o intervenție
militară în zonă.

„Trump
a spus foarte clar că europenii, dacă vor să continue războiul,
sunt de capul lor. Pot să cumpere arme de la americani, dar nu vor
avea susținerea armatei în ceea ce privește trupele. Doar că în
cazul ipotetic în care o astfel de confruntare ar începe, lucrurile
se schimbă, pentru că, vă dați seama, vor apărea imagini în
Statele Unite cu francezi, britanici și nemți uciși de către ruși
în Ucraina, iar opinia publică americană s-ar putea schimba și ar
putea să împingă orice administrație să-și ajute aliații
europeni. Nu spun ceva nou, istoria ne spune că exact la fel s-a
întâmplat în cele două războaie mondiale, atunci când opinia
publică s-a schimbat pe parcurs și a pus presiune pe politicieni să
determine intervenția SUA”, mai spune Nițoiu.

Chiar
dacă descurajarea nucleară a funcționat decenii la rând, acum
pare că lucrurile nu mai stau chiar la fel. În prezent, există tot
mai multe personalități influente care toarnă gaz pe foc, inclusiv
analiști politici și militari din ambele tabere care dau asigurări
că cealaltă parte nu ar risca să folosească arme nucleare. Iar
tocmai acest apetit pentru risc ar putea duce la o confruntare
militară, mai întâi convențională, dar cu o posibilă escaladare
ce ar duce la folosirea armelor nucleare.

„Acum,
nu vreau să repet ce a spus un propagandist al regimului Putin, dar
unul dintre cei mai importanți intelectuali ruși, Serghei
Karaganov, repetă continuu faptul că europenii și americanii au
uitat ce înseamnă armele nucleare și că poate că Rusia ar trebui
să le arate asta. Și se insistă ca Rusia să utilizeze arme
nucleare tactice în Ucraina sau în Marea Neagră pentru a arăta
lumii occidentale ce înseamnă ele. Sigur că e absurd, nu pot să dau dreptate unor astfel de indivizi, dar adevărul
e că astfel de discuții au loc în Rusia în momentul ăsta”,
avertizează expertul.

Riscuri mai mari ca în timpul Războiului Rece

Poate
surprinzător, riscurile sunt acum chiar mai mari față de perioada
Războiului Rece. Atunci, Statele Unite și URSS se amenințau de la
distanță cu degetul pe trăgaci, dar nimeni nu a apăsat. Azi, nu
există nicio garanție că, într-un moment de rătăcire, cineva n-ar
putea să o facă.

„Față
de anii Războiului Rece s-au schimbat generațiile. Atunci se
discuta permanent despre armele nucleare, despre neproliferare,
despre dezastrul care poate fi cauzat de folosirea lor. Și toți se temeau de ele, nu voiau să le folosească. Azi, unii sunt prea convinși și mizează că inamicul va clipi primul și va ezita să tragă. Problema cea mare e că generațiile
ultimilor 30 de ani nu au teamă de armele nucleare. Cred că la
nivel colectiv pericolul nu mai este atât de prezent precum era
pentru generațiile trecute. Și cred că asta e valabil și la
politicieni, care nu au — nici de partea rusă, nici de cea
europeană — același nivel de autoconstrângere precum aveau
liderii americani și sovietici. În timpul crizei din anii ’60, dar
și în episoadele din anii ’80, atât sovieticii, cât și
americanii încercau prin foarte multe canale să nu se ajungă la o
confruntare nucleară. Cred că mai există asemenea canale de
comunicare și azi, dar Rusia, din punctul ei de vedere, vede
războiul din Ucraina ca pe o amenințare existențială”, e
semnalul de alarmă tras de Nițoiu.

Rușii și ucrainenii nu ar ezita să provoace Apocalipsa

El
amintește afirmațiile lui Valerii Zalujnîi, fostul conducător al
armatei ucrainene, azi ambasador la Londra, care a afirmat că
Ucraina învinge doar dacă se va schimba regimul în Rusia. Evident,
rușii percep exact la fel, iar declarațiile oficialilor de la
Moscova despre schimbarea regimului de la Kiev sunt de notorietate.

Cristian Nițoiu. FOTO; Arhivă personală

„Ca să înțelegem cât de mare e riscul, trebuie
să vedem războiul așa cum îl văd ucrainenii și rușii: ca pe un
război de supraviețuire a sistemului lor politic actual. Atâta timp
cât Rusia are arme nucleare, dacă va considera că supraviețuirea
sistemului politic este pusă într-un pericol fundamental, este de
așteptat că vor considera utilizarea armei nucleare o acțiune
viabilă. De aceea suntem într-un moment foarte
periculos, mai periculos ca oricând”, afirmă el.

Cristian
Nițoiu amintește avertismentul sumbru al savanților de la Bulletin
of the Atomic Scientists.

„Ceasul Apocalopsei merge spre miezul nopții, iar când ajunge la ora 12, va fi prea tâziu. Lumea dispare.
Din 2021 până acum ne-am dus foarte mult spre ora 12. Suntem la 85
de secunde de ora 12, care înseamnă sfârșitul lumii. Și nu ne zic asta niște nebuni sau niște ideologi sau politicieni fanatici, ci ne-o zic unii dintre cei mai mari savanți ai lumi, pe baza unor analize riguroase. Niciodată în istorie n-am fost așa de
aproape din punctul lor de vedere. Nu vreau să deprim pe nimeni, dar
asta e realitatea pe care o văd”, susține Nițoiu.

Britanicii au luat în calcul riscul încă din 2022

El
amintește și discuțiile din 2022, anul în care a început
războiul din Ucraina. În toamna acelui an, armata ucraineană a
inițiat singura contraofensivă reușită, iar o bună parte a
trupelor rusești a fost nevoită să se retragă pentru moment.
Atunci, spune expertul, în Marea Britanie s-a vorbit la modul cel
mai serios despre riscul uriaș ca armele nucleare să fie folosite
pentru a doua oară în istorie, după momentul Hiroshima și
Nagasaki.

„Recomand
memoriile fostului prim-ministru al Marii Britanii, Liz Truss. În
acea perioadă când forțele ucrainene au reușit să recâștige
câteva teritorii în zona Herson și Harkov, guvernul britanic făcea
deja pregătiri pentru utilizarea potențială a armelor nucleare de
către Rusia. Liz Truss vorbește despre informările primite la cel
mai înalt nivel, despre analize detaliate despre cum ar putea vântul
să aducă deșeuri nucleare din Ucraina, în condițiile în care se
părea că rușii vor folosi arme nucleare. Existau semnale clare și
în SUA, iar administrația Biden știa că Rusia ar putea utiliza
arme nucleare dacă Ucraina avansa mult mai mult în acea toamnă.
Dar rușii au reușit să-i oprească fără să aibă nevoie de arme
nucleare, apoi i-au obligat pe ucraineni să se retragă, așa că
Moscova nu a mai considerat că e nevoie de arme nucleare pentru a-i
învinge”, explică profesorul român.

Politicienii sunt gata să-și târască popoarele în cel mai crunt război

Vestea
proastă pe care o dă Cristian Nițoiu este că politicienii din
ambele tabere sunt acum dispuși să riște pentru a câștiga
războiul. În plus, există analiști politici care subestimează riscurile și cred că inamicul ar ezita să facă praf o lume întreagă, așa că îndeamnă permanent la escaladare, de o parte și de cealaltă.

„Rușii,
se știe, inclusiv prin doctrina lor nouă nucleară sunt dispuși ca în cazul
în care apare riscul să fie învinși să folosească arma
nucleară. Și nu doar ei. Mare parte a politicienilor care conduc
Europa actuală sunt deciși să riște pentru victoria Ucrainei. Și
sunt gata să riște orice, în condițiile în care, pentru
supraviețuirea propriilor cariere politice, trebuie ca războiul să
continue și Rusia să fie învinsă cu orice preț. Problema e că
ei nu cred că se gândesc la pericolul nuclear ca la un risc final”,
mai spune el.

Jumătatea
plină a paharului este că, în opinia sa, încă nu am ajuns acolo. Ambele tabere mai pot încă să evite catastrofa finală. Până și Rusia ar ezita și nu ar folosi armele nucleare în
orice situație. Profesorul Cristian Nițoiu detaliază.

„Rusia
ar utiliza armele nucleare doar dacă ar fi pe cale să piardă
regiunile cucerite în Donbas și Crimeea. Nu știu dacă trupele
europene nu ar fi la un moment dat dispuse, convinse să ajute la
recuperarea acelor teritorii sau doar la menținerea liniei
frontului. În acest din urmă caz, nu văd un pericol iminent.
Însă dacă s-ar pune problema revenirii la granițele Ucrainei din
1991, atunci pericolul ar fi foarte mare”, încheie profesorul
Cristian Nițoiu.