Schimbările de mentalitate din armata ucraineană ce au făcut diferenţa în războiul cu Rusia: „stai, nu putem lăsa totul în seama generalului”

Însă utilizarea dronelor pentru a anihila coloane logistice sau pentru a ajusta tirul bateriilor de artilerie la kilometri distanţă de front oferă o perspectiva asupra unei modalităţi de a purta lupte despre care analiştii vorbesc de ani de zile dar care abia acum în Ucraina sunt puse în aplicare, scrie Politico.

 

Un fost ofiţer american în forţele speciale care a văzut schimbările de-a lungul anilor spune că în 2020, comandourile ucrainene „arată, miros şi au gustul forţelor speciale occidentale”.

 

Experienţa de luptă în Donbas în care aceste forţe s-au călit le-a permis să înţeleagă la prima mână cât de importantă este iniţiativa individuală în cadrul unităţilor restrânse.

 

Aceşti soldaţi tineri şi ofiţerii lor „au fost cei care, căliţi de experienţă, şi-au dat seama că ‘stai, nu putem lăsa totul în seama generalului ca să luăm o decizie’” a dezvăluit colonelul în rezervă al armatei americane Liam Collins, care a fost adjunctul şefului Comandamnetului Central al SUA, generalul cu patru stele John Abizaid – pe care Barack Obama l-a trimis la Kiev să îi consilieze pe liderii militari ucraineni (între 2016-2018).

Acea experienţă câştigată în luptă combinată cu antrenamentul practic de luptă al NATO în vestul Ucrainei a produs o nouă generaţie de lideri ai unităţilor mici de luptă, precum şi subofiţeri capabili să gândească şi să acţioneze independent. Chiar dacă schimbările nu au venit imediat, baza de cunoaştere acumulată treptat din încleştările constante a accelerat „o transformare culturală la nivel de batalion. O generaţie nouă a înţeles cum să conducă, şi cred că şi generalii au înţeles că asta funcţionează”, spune Collins.

Actualul comandant al Forţelor Armate ucrainene, Valerii Zalujnii, spune că armata ucraineană are din plin soldaţi profesionişti şi viitori lideri.

 

„Sunt oameni complet diferiţi de noi când eram locotenenţi. Ei sunt vlăstare noi care vor schimba complet armata în cinci ani. Aproape toţi cunosc bine o limbă străină, ştiu să lucreze cu gadget-urile, sunt citiţi. Sunt noii sergenţi. Nu sunt ţapi ispăşitori precum de pildă în armata rusă, ci ajutoare de nădejde care în curând îi vor înlocui pe ofiţeri.  Am început deja această mişcare şi nu mai putem da înapoi. Societatea nu ne va permite să revenim la armata din 2013”, a declarat el pentru ArmyInform.

Tactica „loveşte şi fugi” folosită de soldaţii ucraineni a avut un impact nimicitor, schilodind maşina militară a Rusiei în moduri foarte concrete – din 120 de batalioane tactice pe care Rusia le-a pus în luptă pe 24 februarie, 40 dintre ele – inclusiv cele care au efectuat asaltul asupra Kiev şi Cernhiv – s-au retras în Belarus pentru a se regrupa şi reaproviziona.

Dintre ele, nu mai puţin de 29 sunt încă incapabile de luptă din pricina pierderilor umane provocate de grupuri restrânse de soldaţi ucraineni înarmate cu arme anti-tanc furnizate de Occident. Ar putea dura şi o lună ca o parte din aceste unităţi să fie reaprovizionate şi pregătite să fie trimise în estul Ucrainei a dezvăluit un oficial vestic pentru Politico.

Aceste arme defensive au devenit vedete pe reţelele sociale şi s-au compus chiar şi cântece pentru ele, însă schimbările culturale au avut poate cel mai mare impact pe câmpul de luptă.

 

Exerciţiile NATO au fost o componentă esenţială a muncii grele pentru a îndepărta rădăcinile acelei concepţii „sovok” – mentalitatea sovietică care a lăsat în urmă o tradiţie de corupţie şi conformism care a dăinuit circa un sfert de secol după independenţă.

 „Infanteria lor, artileria lor, abilităţile lor inovatoare şi capacitatea lor de a folosi drone şi de a le sincroniza au fost destul de impresionante”, a spus un fost ofiţer american care a făcut mai multe vizite în Ucraina pentru a consilia armata şi care a cerut să vorbească sub anonimat. „Forţele lor speciale şi forţele lor aeriene au fost excelente. Când am ajuns acolo prima dată, o parte din mine mă îndemna să presupun că erau mai sovietici chiar decât armata rusă. Dar, în timp, am putut vedea schimbarea”, a spus el.

Oleksii Melnik, ofiţer al forţelor aeriene devenit analist, a spus că succesele pe câmpul de luptă, inclusiv în suburbiile de nord ale Kievului, sunt rezultatul direct al modernizării militare.

„Tacticile NATO [şi] antrenamentul au fost adaptate la realităţile ucrainene – şi de aceea au produs un rezultat destul de impresionant”, a spus Melnik. „Am văzut ruşii deplasând aceste coloane uriaşe… arată ca tactici din al Doilea Război Mondial. În schimb, ucrainenii s-au folosit de avantajul lor – cunoşteau terenul. Au aceste unităţi mobile şi lovesc şi lovesc”.

 

Comandantul Forţelor Armate ucrainene a fost o prezenţă discretă de la începutul invaziei, dând puţine interviuri şi aproape neapărând în public limitându-se la comunicate ocazionale publice.

 

Unele dintre mesajele sale de pe contul de Facebook sunt scurte actualizări operaţionale. Altele sunt doar mesaje spontane, mulţumind medicilor militari, de exemplu, sau încurajând trupele ucrainene.

 

22 martie: „Forţele armate ucrainene sunt scutul Europei”

 

27 martie: „Preţul libertăţii este mare. Să nu uităm asta!”

2 aprilie: „Ucrainenii au uitat să se teamă. Scopul nostru este să câştigăm. »

Dar alte mesaje sunt lungi, precum redarea conversaţiei sale telefonice cu Şeful de stat major al SUA, generalul Mark Milley, cu care a fost în contact regulat.