Studiu: Şcoala românească trebuie să schimbe radical modul în care învață copiii

Școala românească trebuie să-și schimbe radical modul în care învață copiii, să treacă de la memorarea informațiilor și testele standardizate la dezvoltarea competenţelor precum rezolvarea problemelor, creativitatea, gândirea critică, agilitatea cognitivă și empatia, arată o analiză Frames.

Expansiunea rapidă a tehnologiei și în special a tehnologiei artificiale – inteligența artificială, modifică piața muncii, fapt care duce atât la noi oportunități, cât și la noi provocări. Unele joburi devin irelevante (vezi cazul casierilor de supermarket), altele cresc în interes (operatori CNC, specialiști în marketing digital, Big Data etc.)

Industry 4.0, cea de-a patra revoluție industrială, reprezintă o provocare pentru noi toți, dar mai ales pentru copii, pentru viitor.

Potrivit unei analize Frames, digitalizarea și AI permit automatizarea anumitor competențe tehnice și determină angajatorii să plaseze mai mult accent pe competențele centrate pe om, cum ar fi rezolvarea problemelor, creativitatea, gândirea critică, agilitatea cognitivă și empatia.

În aceste condiții, modul în care copiii se pregătesc pentru această nouă realitate devine crucial în perspectiva evoluției profesionale și nu numai. Ține, în esență de viitorul copiilor noștri.

,,Școala joacă un rol crucial în acest proces. Trecerea de la memorarea informațiilor și testele standardizate la dezvoltarea competențelor precum gândirea critică, agilitatea cognitivă și rezolvarea problemelor, capacitatea de a stăpâni aceste competențe devine crucială pentru a prospera pe piața muncii’’, spune Adrian Negrescu, managerul Frames.

Potrivit unui studiu realizat de World Economic Forum, în zilele noastre, competențele ”umane” au devenit mai valoroase decât competențele profesionale pentru un singur motiv: schimbarea tehnologică se produce extrem de repede.

”Creativitatea, originalitatea și inițiativa, gândirea critică, persuasiunea și negocierea se vor păstra sau își vor mări valoarea lor, la fel și atenția la detalii, rezistența, flexibilitatea și rezolvarea complexă a problemelor.”, afirmă experţii WEF.

În aceste condiţii, spun experţii educaţionali, România are nevoie urgentă de un program național de pregătire a tinerilor pentru joburile viitorului, cu materii şi un mod de predare adaptate vremurilor în care trăim. Modul în care ne învățăm copiii va deveni vital pentru joburile viitorului.

Tu când ţi-ai evaluat copilul?

Învăţământul românesc, cu unele excepţii, întârzie să ofere soluţiile aşteptate.

,,Părinţii joacă un rol important în această situaţie. În condiţiile în care prea puţini dintre ei îşi evaluează corect copiii, mulţi dintre elevi ajung să fie înscrişi în şcoli care nu au nicio legătură cu potenţialul lor.

Oare câţi dintre părinţi ştiu, cu adevărat, care sunt aptitudinile copiilor lor şi sunt focusaţi să le exploateze, fie că vorbim de zona artistică, de cea tehnică sau sportivă. Aşa ajungem, din păcate, ca şcoala să îi trateze pe toţi la fel şi să ratăm o focusare a acestor copii pe înclinaţiile lor naturale, pe modul de educaţie pe care să-l urmeze cu plăcere’’, afirmă experţii Frames.

În aceste condiții, şansele ca actuala generaţie şcolară să îşi atingă potenţialul, să reprezinte o soluţie solidă şi de viitor pentru economie, pentru ţară, în general, se reduc pe măsură ce sistemul educaţional public întârzie să vină cu soluţii.

Vestea bună este că în mediul privat, lucrurile se mişcă. Există instituţii care au înființat grupuri de experți cu scopul de a oferi părinților posibilitatea de a-și evalua corect copiii, potenţialul lor.

,, Sunt multe cazuri de copii cu un spirit analitic excelent, care erau îndrumaţi greşit către zona umanistă când ei se simţeau cel mai bine şi erau atraşi de informatică, de zona digitală. La fel copii forţaţi de părinţi să urmeze materiile realiste, când de fapt aptitudinile lor erau către zona creativă’’, afirmă Adrian Negrescu.

Sunt licee, mai ales private, care au schimbat și modul în care se predă materia, adaptând procesul educațional la noile tehnologii, cu focus pe dezvoltarea unor competențe precum rezolvarea problemelor, creativitatea, gândirea critică, agilitatea cognitivă și empatia.

,,Scopul este de a motiva și de a-i implica pe elevi, oferindu-le proiecte care să le crească șansele de a se dezvolta, de a se pregăti pentru viitor. Acest lucru este absolut necesar, deoarece există un decalaj mare în ceea ce privește cunoștințele, așteptările și competenţele între tineri și angajatorii’’, a declarat Negrescu.

Cum pregătim generaţia care ne va lua locul

Potrivit unui studiu Frames, pentru a-și menține potenţialul de creştere economică în următorii 10 ani, România ar avea nevoie de aproape 1 milion de angajaţi specializaţi – dintre care, de exemplu, mai mult de 100.000 în industria automotive și peste 250.000 în sectorul construcțiilor.

De unde vor veni acești oameni calificați? În mod normal de pe băncile şcolii.

Pentru elevii din România, informațiile despre cariere și despre ceea ce implică cu adevărat acestea sunt, în general, puține și incomplete. Aspirațiile lor sunt, de cele mai multe ori, limitate de propriile contacte, informații și oportunități locale.

De cele mai multe ori, profesorii au puțină experiență profesională în afara învățământului; iar cunoștințele membrilor familiei pot fi limitate, modelate într-o epocă foarte diferită.

,,Este important ca tinerii să aibă o destinație sigură, dar să fie agnostici în ceea ce privește calea de urmat. Iar alegerea unei căi optime ţine, până la urmă, de competențe, alături de experiențele și rezultatele şcolare. Scopul, până la urmă, este să-I ajutăm pe elevi să găsească un loc, un domeniu, în care să se poată dezvolta. Şcoala românească trebuie să fie locul în care talentul, aptitudinile şi inovaţia să se afle în prim-plan „, afirmă experţii.

Educația, de la vorbe la fapte

Datele Eurostat arată că, în prezent, România este codașa europeană în ceea ce privește participarea adulților la educaţie profesională.

Doar 2% dintre români au participat, în ultimii ani, la cursuri de reorientare profesională, cu scopul de a-și găsi un loc de muncă mai bun, cu un salariu pe măsură.

Potrivit experților, această situaţie are legătură cu educaţia primită acasă şi mai ales din școală.

Un barometru recent arăta că numai 2% dintre elevi sunt puternic motivați de ce se întâmplă la școală. Și asta pentru că școala românească, în cele mai multe cazuri, întârzie să ofere un mod de învățare adaptat lumii în care trăim.

,,Dincolo de puţinele excepţii, mai ales din sectorul privat de educaţie, în şcoala românească se face, din păcate, aceeaşi carte ca acum 30 de ani. Manuale încărcate, scheme didactice îngheţate în timp şi profesori neadaptaţi realităţii. Nu e de mirare că am ajuns lideri europeni la analfabetism funcțional, la abandon școlar și la demotivarea copiilor. Cum să te gândeşti că această generaţie va fi capabilă să ne ia locul, să lucreze în fabricile digitale?’’, se întreabă Adrian Negrescu, managerul Frames.

Potrivit experţilor Frames, şcoala românească are nevoie de o abordare în ton cu schimbările din economie, mutarea atenţiei de la disciplinele singulare la studiul integrat al unor fenomene fiind absolut esenţială pentru poziţionarea copiilor pe o traiectorie predictibilă şi promiţătoare în viaţă.

,,Descoperirea și dezvoltarea competențelor cheie ale copiilor trebuie să se afle în prim-plan.

Să reușești, printr-o evaluare periodică, să descoperi aptitudinile copilului și să-l îndrepți spre domeniul în care se va adapta cel mai bine trebuie să devină regulă de aur în sistemul educațional.

Gândirea critică, competențele IT, dezvoltarea literației și a spiritului inovativ, antreprenorial cred că trebuie să se afle în prim-plan, așa cum noi am implementat deja în curricula noastră’’, afirmă experţii.

Chiar dacă Educaţia şi-a dublat bugetul în ultimii 10 ani, finanţarea pe elev crescând cu mai mult de 120%, România continuă se afle pe primul loc în rândul țărilor mari producătoare de analfabetism funcțional la nivelul învățământului secundar.

De ce? Pentru că nu avem, din păcate, un sistem educațional care să stimuleze elevii să învețe pentru viitorul lor. La noi scopul este obținerea notelor, a diplomelor, nu a competențelor care vor conta pe piața muncii din viitor, spun specialiştii.

,,Procesul de educație trebuie să își schimbe caracterul, de la informativ la formativ. Numai așa vom transforma anii de școală în ani de învățare. Atractivitatea metodelor folosite de către şcoli în organizarea programelor educaţionale (materii integrate, proiecte multiculturale digitalizate etc.), focusul pe descoperirea şi exploatarea aptitudinilor elevilor, inclusiv prin programe de mentorat sau internship, programele de monitorizare a perfomanţei individuale şcolare vor fi decisive în dezvoltarea unei generaţii capabile să construiască o societate performantă şi o economie în creştere’’, arată analiza Frames.

Cum arată viitorul pentru elevii de azi

Potrivit experților de la Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale , elevii de astăzi se vor lovi de o realitate compet diferită în următorii ani, atunci când vor ajunge să îşi aleagă o meserie.

Potrivit experţilor, printre joburile cu mare căutare în viitor se află cele de analiști de date și dezvoltatori software, operatori de mașini și roboți, angajați specializați în suport în domeniile tehnologice, specialişti big data, experți în digital transformations, profesioniști în digital sales si marketing online, inovation creators.

La mare căutare se vor afla și angajații care lucrează în domenii specifice, precum sănătatea, prestările de servicii către populație, vânzări online/offline și marketingul digital.

Dincolo de meseriile oarecum tehnice, economia românească va avea nevoie, peste 10 ani, de tot mai mulți oameni capabili să practice meserii creative, de la cele care vizează dezvoltarea de noi servicii dedicate populației (turism, alimentație publică etc.) la joburi din domeniul cultural, activități recreative și sport.

,,Evoluția României în viitor, chiar bunăstarea noastra a tuturor depinde de modul în care ne vom pregăti copiii, de cum le vom exploata potenţialul, de cum vom ajuta sistemul de educație, prin facilități fiscale (scutiri de taxe pentru investiţii educaționale, sponsorizări, proiecte educaționale și de business etc.). Avem nevoie de o schimbare fundamentală de paradigmă, în care rolul școlii să fie acela de a urma valorizarea potențialului copilului, nu de a-l standardiza și cuantifica în niste limite arbitrare’’, spun experţii.

Realitatea arată însă că școala românească continuă să producă sute de mii de absolvenți fără nicio competență de viitor, dovadă că 81% dintre firme reușesc cu greu să găsească angajaţi.

,,Statistica relevă că peste 60% dintre tinerii care finalizează studiile în cadrul sistemului formal de educație ies de pe băncile școlii fără competențe sau cu realizări foarte slabe la capitolul științe, matematică și chiar și la scris și citit.

În aceste condiţii, accesul acestora la o formare profesională în ocupații valorizate pe piața muncii devine o misiune aproape imposibilă’’, afirmă experţii.

Studiul realizat de compania de consultanţă Frames arată că, în prezent, peste 1,8 milioane de persoane adulte se află în afara sistemului ISCED de clasificare și, practic, nu pot accede la cursuri de formare profesională de nivel 1.

Așa se ajunge ca mulţi dintre ei să fie nevoiți să lucreze în joburi prost plătite, fără calificare, sau în ocupații care și-au pierdut relevanța sau care se află pe cale de dispariție, cum este cazul casierilor din hipermarketuri.

În plus, cursurile de pregătire profesională sunt puţine şi vizează, în general, meserii care nu sunt de viitor.

O Românie tot mai bătrână

Datele de la Institutul de Statistică arată că România se îndreaptă spre o criză de personal majoră, în orizontul următorilor 10 ani. Asta mai cu seamă că 1,7 milioane de români vor ieşi la pensie (decreţeii), iar fenomenul de îmbătrânire a populaţiei tinde să se accentueze.

Potrivit unui studiu elaborat de Ministerul Muncii, parte din „Strategia națională pentru locuri de muncă verzi“, populația României, care în anul 2015 a fost de 19.870.647 de oameni, va număra în anul 2030 doar 18.023.954 de oameni.

În același interval de timp, populația denumită „în vârstă de muncă 15 – 64 de ani“ va scădea de la 67,5% în anul 2015 la 63,2% în 2030.

Evoluția negativă estimată până în 2030 continuă tendința înregistrată în ultimii zece ani.

Astfel, „în perioada 2006 – 2016 populația României s-a diminuat cu aproximativ 1,5 milioane de persoane, iar tendința accentuată de scădere a populației a fost înregistrată în special în rândul populației în vârstă de muncă, 15-64 de ani, unde scăderea a fost de 1,27 milioane de persoane“.

Studiul Frames care stă la baza analizei a fost realizat pe baza datelor statistice de la Ministerul Educaţiei, cel al Muncii, Eurostat, INS, CEDFP, World Economic Forum, ANOFM şi alte surse publice.