Un nou studiu a dezvăluit că peste 93% dintre exemplarele de șprot și rapană și 66,7% dintre midiile din zona de coastă a României analizate erau contaminate cu microplastice.
Mai multe specii din Marea Neagră sunt contaminate cu microplastice FOTO Arhivă
Studiul, realizat de Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” (INCDM) din Constanța și publicat în luna decembrie 2025, arată că microplastice au fost identificate atât în organele digestive, cât și în țesutul moale ale celor trei specii analizate.
Un alt aspect important semnalat în studiu este transferul trofic de particule de plastic de la pradă la prădător, cum e în cazul rapanei.
Astfel, spun cercetătorii, „deoarece toate cele trei specii sunt consumate de oameni, ele reprezintă căi potențiale de expunere la microplastice. Aceste rezultate subliniază necesitatea urgentă a unor cercetări suplimentare privind sursele, căile de mediu și posibilele riscuri pentru sănătate cauzate de microplasticele din Marea Neagră”.
Cercetătorii au comparat rezultatele obținute pe coasta română a Mării Negre cu studii realizate de cercetători bulgari în zona Varna și Burgas și la speciile colectate la malul mării din România s-a constatat o frecvență mai mare de apariție a microplasticelor la toate cele trei specii.
FOTO mdpi.com
În urma rezultatelor, cercetătorii consideră că apropierea de gurile de vărsare a Dunării expun la poluare mai mult speciile din zona litorală românească.
„Prezența crescută a microplasticelor în țesuturile speciilor analizate poate fi legată de proximitatea lor față de deversarea fluviului Dunărea, poziționată în zona de Nord a țărmului românesc, care transportă până la 4,2 tone de materiale plastice zilnic”, se arată în studiul Institutului.
Aceștia au detaliat, de asemenea, și tipul de microplastice identificate în organismul celor trei specii.
“Fibrele au reprezentat 93%, 98% și 99% din totalul microplasticelor identificate în midii, rapane, respectiv șprot, în timp ce fragmentele au reprezentat doar 7%, 2% și 1%. Proporția de fibre a variat în funcție de specie și organe: la midii, fibrele au cuprins 96% din particulele din glanda digestivă și 90% din țesutul moale; la rapană, 97% din particulele din stomac au fost fibre, în timp ce în țesutul moale au fost detectate doar fibre; iar la șprot, fibrele au reprezentat 98% din particulele din tractul gastrointestinal, fibrele fiind observate doar în branhii.”
FOTO mdpi.com
„Microplasticele negre, albastre și transparente au reprezentat majoritatea particulelor găsite la toate cele trei specii, deși proporțiile lor relative au variat. La toate speciile, culorile dominante ale particulelor au diferit semnificativ, midiile caracterizate în principal prin particule albastre, melcii rapa prin particule negre și șprotul prin particule transparente, demonstrând contraste clare la nivel de specie în compoziția microplasticelor ingerate”, se mai arată în lucrare.
Studiul a fost finanțat de Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, prin Programul Nucleu SMART BLUE.
Cercetarea poate fi citită integral aici.
Sursa – Adevarul
Daca vreti sa ne fiti alaturi si sa contribuiti financiar la proiectele noastre, puteti sa ne ajutati cumparandu-ne … o cafea tare 🙂
