20.8 C
Londra
marți, iulie 16, 2024

Superstiții la sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci, ziua când se închide pământul. Ce nu ai voie să faci pe 14 septembrie

Înălţarea Sfintei Cruci pe care a fost răstignit Mântuitorul este prăznuită de credincioși în fiecare an, pe 14 septembrie. În popor, această sărbătoare se mai numeşte şi Ziua Crucii şi este considerată data ce vesteşte începutul toamnei.

Reclama Google

Înălțarea Sfintei Cruci, prăznuită pe 14 septembrie FOTO Adevărul

Conform
tradiţiei populare, spun specialiștii în etnografie, de ziua Crucii
se închide pământul, care ia cu sine insectele, reptilele şi plantele ce au
fost lăsate la lumină în primăvară. Există credința că în această zi, şerpii, înainte de a se retrage în ascunzişuri, se strâng mai
mulţi la un loc, se încolăcesc şi produc o piatră nestemată, folositoare pentru
vindecarea tuturor bolilor.

Tot în această zi există obiceiul ca la biserică preotul să sfinţească busuiocul, menta, măghiranul şi cimbrul, considerate plante magice. Acestea sunt păstrate de credincioşi în casă, sunt puse la icoane pentru a alunga spiritele rele și bolile. Mai mult decât atât, la sate acestea veghează şi asupra păsărilor şi animalelor din ogradă. În această zi, gospodinele nu au voie să spele, să calce sau să coasă, iar bărbaților le sunt interzise muncile la câmp.

De ce se mai numește și Ziua Șarpelui

Ziua
Crucii este o sărbătoare populară, sinonimă cu Cârstovul Viilor şi Ziua
Şarpelui. Pământul, deschis pentru plante, insecte şi reptile la Alexii (17
martie), se închide, după şase luni, la Ziua Crucii.

Cele două sărbători plasate în preajma
echinocţiilor de primăvară (Alexii) şi de toamnă (Ziua Crucii) împărţeau calendarul
popular în două anotimpuri de şase luni: vara (17 martie-14 septembrie) şi
iarna (14 septembrie-17 martie). La Ziua Crucii florile se plâng una alteia că
se usucă, iar cele care înfloresc după această dată, în special brânduşa de
toamnă şi fragii sunt „necurate“ şi aparţin morţilor. În sudul ţării începe
culesul viilor şi bătutul nucilor
”, notează Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale
Ialomiţa.

Tot în această zi, preotul sfinţeşte via şi butoaiele de vin, pentru ca şi în viitor gospodarul să se bucure de o recoltă bogată. Strugurii din ultima tufă de vie nu trebuie culeşi astăzi. Ei trebuie păstraţi ca ofrandă pentru păsările cerului şi de aceea se numesc, în limbaj popular, strugurii lui Dumnezeu. 

Semnificația sărbătorii

Conform teologilor, la data de 14
septembrie sărbătorim amintirea a două evenimente deosebite legate de lemnul
Sfintei Cruci: Înălţarea Sfintei Cruci pe care a fost răstignit Mântuitorul
Hristos şi Sfinţirea bisericii Sfântului Mormânt, construită deasupra
mormântului Domnului de către împăratul Constantin cel Mare.

Înălţarea
solemnă a Sfintei Cruci, pe care a fost răstignit Mântuitorul Iisus pe Muntele
Golgota de către episcopul Macarie al Ierusalimului, a avut loc în ziua de 14
septembrie în anul 335. La acest eveniment solemn, documentele vremii
precizează că au participat numeroşi episcopi şi foarte mulţi credincioşi, iar
episcopul Macarie a dorit ca toţi cei prezenţi la eveniment să vadă Cinstita Cruce.

Sursa – Adevarul

Daca vreti sa ne fiti alaturi si sa contribuiti financiar la proiectele noastre, puteti sa ne ajutati cumparandu-ne … o cafea tare 🙂

Buy Me A Coffee

Stiri Recente UK
Stiri Similare