Starea de nervozitate a intrat în cotidian pentru mulți dintre noi, fără să conștientizăm că ne face rău atât psihic, cât și emoțional, și fizic. Esențială în astfel de cazuri este respirația, care ne poate aduce oxigenul de care creierul are nevoie.
Nervozitatea este văzută ca un lucru normal de mulți dintre noi FOTO arhivă Adevărul
Multora dintre noi le sare țandăra aproape din orice atât la
serviciu, cât și acasă. De altfel, starea de agitație și de nervozitate
este una dintre principalele probleme cu care se confruntă în prezent
umanitatea.
„Nervozitatea este o stare, o emoție negativă, ce ne poate
influența profund pe toate planurile. Duce la confuzie, epuizare psihică, lipsă
de concentrare și permite derularea unor idei fixe, creând o obișnuință din
starea de nervozitate”, explică psihologul Stelian Chivu.
Și emoțional, nervozitatea ne influențează puternic. Trăim
constant o stare de neliniște și iritabilitate, la care se adaugă agitația și
anxietatea. Fizic, ne confruntăm cu o creștere a tensiunii arteriale și a
ritmului respirator și crează astfel un teren favorabil pentru amplificarea afecțiunilor
deja existente.
„S-a ajuns să fim nervoși fără motiv. Aproape că este la
modă să fim nervoși. Dacă ești calm, ești considerat cumva ciudat. Nervozitatea
este practic o reacție emoțională la anumiți stimuli externi”, spune psihologul
Stelian Chivu.
În limbaj popular avem expresii care definesc gradul de
nervozitate pe care îl avem: „îți ieși ușor din fire”, „te scoate din sărite”,
„îți pierzi cumpătul”, „te urci pe pereți de nervi”, „explodezi de nervozitate”.
Cauzele nervozității
Cauzele nervozității sunt multiple. Ele pot fi structurate
totuși în trei categorii: psihice, neurologice și emoționale. Medicamentele și
alcoolul pot provoca stări permanente de nervozitate, ca și anumite afecțiuni,
cum este hipertensiunea.
Stresul prelungit și insomnia se adaugă la lista enumerată
anterior, ca și anumite programe mentale negative, de genul „nu pot să fiu
calm” sau „nu am cum să nu fiu nervos”. Filmele și jocurile video cu violență,
ca și statul pe telefon și calculator sunt alți factori care favorizează
nervozitatea, în special în rândul adolescenților și tinerilor.
Psihologul Stelian Chivu FOTO arhiva personală
Studiile științifice au arătat că tinerii cu vârsta între 18
și 27 ani se enervează în proporție de 78% ori de câte ori stau pe telefonul
mobil sau calculator fără un motiv anume.
Inadaptabilitatea la actuale condiții de viață, lipsa
autocontrolului, rapiditatea schimbărilor exterioare, frustrările nevindecate,
instabilitatea financiară, neîncrederea în propriile forțe, dar și în cei din
jur sunt alte câteva cauze care ne determină să ne ieșim ușor din fire.
Tehnica celor trei „C”
Pentru a limita și apoi elimina nervozitatea este necesar să
înțelegem ceea ce în limbaj de specialitate se numește tehnica celor 3 „C”:
cine, cât și cum.
„E necesar să conștientizăm că ne enervăm extrem de repede. Prin
autoevaluare analizăm apoi cât de des ne enervăm, cât de intensă este această
stare și cât durează. Sunt multe persoane care consideră nervozitatea o stare
de normalitate. Acestea, din păcate, nu au șanse de vindecare”, detaliază
psihologul Stelian Chivu.
Tocmai de aceea este esențială dorința de a ne schimba. Degeaba
am conștientizat că avem o problemă, dacă nu facem nimic ca să o eliminăm.
Respirația, cheia spre vindecare
Când avem un nou episod de nervozitate, este prioritar să ne
focusăm pe propria respirație, recomandă specialistul. Este important, de asemenea,
să învățăm să ne relaxăm și să creăm programe mentale pozitive.
„Când ne enervăm, cele mai solicitate sunt sistemul sanguin
și cel nervos. Atunci organismul consumă foarte mult oxigen, în special
creierul. Un exercițiu simplu de respirație, ce trebuie efectuat odată pe zi timp
de 21 de zile, ne ajută să ne calmăm, dar și să aducem în organism cantitatea
de oxigen de care avem nevoie”, explică psihologul Stelian Chivu.
De preferat este să îl facem dimineața, dar la fel de util
este să îl punem în practică ori de câte ori ne enervăm. Începem prin a inspira
profund, moment în care pronunțăm mental sau cu voce tare cuvântul „sunt”, iar
la expirare spunem cuvântul „calm”.
Când pronunțăm cuvântul „sunt”, atenția se va concentra pe
propriul corp, iar când spunem „calm”, trăim efectiv starea de calm profund.
„Inteligența scade când crește nervozitatea, iar fericirea
înseamnă, de fapt, <<nervi>> calmi”, conchide psihologul Stelian Chivu.
Sursa – Adevarul
Daca vreti sa ne fiti alaturi si sa contribuiti financiar la proiectele noastre, puteti sa ne ajutati cumparandu-ne … o cafea tare 🙂
