Tratatul UE-Mercosur, mumă sau ciumă pentru România? Radu Burnete: „Europa nu își poate permite izolarea comercială”

Statele
membre UE și-au dat acordul pentru semnarea tratatului comercial cu
statele latino-americane Mercosur, după 25 de ani de negocieri și
contoverse. Consilierul prezidențial Radu Burnete explică în ce
măsură acest acord poate fi benefic sau dăunător pentru economia
României.

Uniunea
Europeană și statele latino-americane au negociat aproape trei
decenii pentru acordul comercial care va fi semnat în umătoarele
zile. Negocierile și controversele au ținut cap de afiș ani la
rând, iar rând pe rând state importante s-au opus tratatului, pe
motiv că ar duce la ruinarea fermierilor și a micilor
întreprinzători europeni. Marea sperietoare este marfa ieftină
care ar urma să fie importată în Europa din America de Sud, la
prețuri mici, produse agricole, carne și legume și cereale.

Consilier
Prezidențial la Departamentul Politici Economice şi Sociale, Radu
Burnete a abordat pentru prima dată problema pe blogul său
personal, înainte ca Parlamentul Europei să ia o decizie care, cel
mai probabil, o va valida oficial pe cea a Comisiei Europene. În
opinia lui Burnete, tratatul cu țările latino-americane va aduce
beneficii Uniunii Europene, în general. Într-o perioadă în care
statele membre ale Uniunii Europene se confruntă cu mari provocări,
iar „locomotivele” Germania și Franța au probleme uriașe de
natură economică, noul acord se anunță benefic.

Cum poate să beneficieze România

„Europa
trebuie să rămână un jucător comercial de talie globală și să
devină cât mai repede un jucător militar pe măsura acestei talii.
O lume în care toată lumea ridică bariere vamale, în care
comerțul cade într-un plan secundar și este hulit pe toate părțile
va fi o lume mai săracă. România ar fi fost și ea o țară mult
mai săracă dacă nu am fi avut acces la piața europeană și
globală, să atragem investiții și să putem exporta”, este
părerea lui Burnete.

El
a explicat cum ar putea să beneficieze România de noua piață care
se deschide pentru statele europene. În condițiile în care
schimburile comerciale ale României cu aceste țări sunt mai
degrabă modice, lucrurile ar putea să se schimbe în bine.

„La
prima vedere, Mercosur pare o piață îndepărtată pentru România.
Schimburile comerciale românești cu cele patru țări sud-americane
s-au ridicat în 2024 la câteva sute de milioane de euro. Vorbim de
sume și volume destul de reduse, dar aici și oportunitatea de a le
crește și de a merge pe piețe noi. Începem să avem industrii și
companii autohtone care își dezvoltă acest mușchi al
expansiunii”, a menționat Burnete.

El
a amintit și că, în altă odine de idei, România nu este doar un
exportator direct, este un furnizor integrat în lanțurile europene.

„Componentele
auto produse la Pitești sau Craiova ajung în vehiculele asamblate
în Germania, care sunt apoi exportate către Brazilia. Echipamentele
electrice fabricate în România sunt încorporate în utilaje
italiene sau spaniole destinate pieței sud-americane”, a susținut
Burnete.

Industriile care pot profita

Asta
înseamnă că există industrii, unele în suferință, care ar
putea să fie beneficiare ale tratatului, în condițiile în care
noua piață ce se deschide poate aduce câștiguri importante.

„Avem
suficiente industrii care pot găsi piețe noi în America Latină
pentru produsele lor, de la industria de automobile care este foarte
competitivă (dar avea tarife de 35% cu Mercosur) până la industria
de servicii sau de IT și multe altele. Analiștii Comisiei Europene
estimează că exporturile auto ale UE către Mercosur s-ar putea
tripla până în 2040. Pentru România, aceasta înseamnă nu doar
exporturi directe de vehicule, ci și o creștere a cererii pentru
componentele auto fabricate de sutele de furnizori locali”, a
adăugat Burnete.

Radu
Burnete a admis că fermierii din Uniunea Europeană, inclusiv cei
din România, au temeri care țin de faptul că piața europeană se
va deschide pentru produse mai ieftine din America de Sud. Totuși,
el a ținut și să sublinieze că există soluții pentru a preveni
orice dezechilibre pe piața agricolă.

Cu
toate acestea, fermierii au ieșit în stradă la Bruxelles, Paris,
Varșovia și alte capitale și au denunțat acordul. Iar
controversele nu lipsesc.

„Dacă
industria auto și serviciile privesc acordul cu optimism, sectorul
agricol îl privește cu îngrijorare în toată Europa. România are
o agricultură încă prea fragmentată, adesea de subzistență,
vulnerabilă la concurența externă deși acest lucru a început să
se schimbe semnificativ în bine. Agricultorii români sunt mult mai
competitivi decât acum un deceniu. Mercosur este un gigant agricol.
Costurile de producție sunt, de asemenea, diferite. Fermierii
sud-americani beneficiază de terenuri vaste, climă favorabilă și
reglementări mai permisive”, mai spune el.

Probleme pentru agricultori

Tocmai
de aceea România, alături de alte state europene, a insistat pentru
mai multe mecanisme de protecție care sunt cuprinse în acest acord,
a mai subliniat Radu Burnete. În continuare, el a explicat despre ce
este vorba

„În
primul rând pentru multe produse agricole au fost limitate
cantitățile care pot fi importante în UE la tarife vamale reduse.
De exemplu la carnea de vită limita este de 1.5% din cantitatea
totală produsă în UE, la carnea de pasăre de 1.3%. Vorbim totuși
de cantități relativ mici la scara UE. Dincolo de aceste limite
tarifele vamale rămân ridicate ca și până acum. Limite similare
au fost impuse și la zahăr, porumb sau etanol”, a mai afirmat
Burnete.

În
același timp, există și alte mecanisme, inclusiv un sistem de
salvgardare prin care Bruxelles-ul se asigură că piața statelor
membre nu va fi destabilizată de importurile ce vor veni din America
de Sud.

„În
al doilea rând, Uniunea Europeană a negociat un sistem de
salvgardare fără precedent în acordurile sale comerciale, adică
un fel de frână de urgență atunci când se observă că anumite
importuri cresc brusc sau destablizează anumite piețe. De exemplu,
o investigație poate fi inițiată dacă importurile cresc cu doar
5% comparativ cu media ultimilor 3 ani sau dacă prețurile de import
scad cu 5%, cu condiția ca prețul de import să fie cu cel puțin
5% sub prețul intern. Aceste praguri au fost reduse de la 10%
(propunerea inițială a Comisiei) și 8% (compromisul din decembrie
2025), la insistențele Franței și ale altor state cu sectoare
agricole puternice”, a punctat Burnete.

Ce e de făcut

Pe
de altă parte, chiar și un singur stat membru poate interveni
decisiv și poate cere investigații, dacă se constată că
importurile de pe continentul american provoacă probleme. România,
de exemplu, poate determina Comisia Europeană să investigheze și
să blocheze anumite importuri, în cazul în care există dovezi că
mărfurile au invadat și au creat un dezechilibru pe piață.

„Un
singur stat membru sau chiar reprezentanții unui sector pot solicita
declanșarea investigației. România poate acționa unilateral dacă
observă perturbări pe piața internă. În cazuri de urgență,
măsurile de salvgardare pot fi impuse în maximum 21 de zile de la
inițierea investigației. Măsurile pot fi menținute până la 4
ani, cu posibilitatea de prelungire dacă situația o impune. Uniunea
a negociat un acord echilibrat care va aduce beneficii de toate
părțile”, a dezvoltat Burnete.

El
a vorbit și despre dimensiunea geopolitică a acordului UE-Mercosur.
Într-un moment în care Uniunea Europeană și-a pierdut relevanța
geopolitică și a ajuns o umbră a ceea ce însemna cândva în plan
economic, acest tratat poate aduce sânge proaspăt în economiile
blazate ale statelor membre. Radu Burnete a amintit și faptul că
Uniunea Europeană negociază acest tratat încă din anul 2000, iar
un nou eșec ar transmite un semnal negativ în plan extern.

„Dincolo
de cifrele comerciale, acordul UE-Mercosur are o dimensiune
geopolitică. Într-o lume în care rivalitatea dintre marile puteri
se intensifică, Europa nu își poate permite izolarea comercială.
Dacă UE refuză să încheie acordul negociat timp de 25 de ani, ce
semnal trimite aceasta partenerilor din întreaga lume? Și aș vrea
să punctez această dimensiune temporală a negocierii, nu e ceva ce
s-a stabilit pe repede înainte și în câteva săptămâni. Este
vorba de una dintre cele mai lungi negocieri din istoria UE”, a
amintit Burnete.

UE va avea acces la materii prime critice

Într-un
moment în care Uniunea Europeană are de suferit din cauza
precarității rezervelor de materii critice prime, tratatul vine ca
un balon de oxigen și asigură acces preferențial la rezervele
statelor sud-americane.

„Mai
mult, acordul oferă acces preferențial la materii prime critice
pentru Europa. Argentina deține unele dintre cele mai mari rezerve
de litiu din lume – metal esențial pentru baterii. Brazilia este
un furnizor important de grafit și nichel. Sigur că agricultura și
agricultorii sunt un sector important în România și Europa.
Mâncarea este esențială pentru viață și pentru securitatea
noastră, însă o economie modernă înseamnă mult mai mult de
atât. Ne dorim ca Europa să fie o putere industrială de talie
globală sau vrem să cedăm complet acest loc Chinei și Americii?”,
a mai spus Burnete.

Dacă
unii experți consideră că acordul este unul dezavantajos pentru
Uniunea Europeană, Radu Burnete este de o cu totul altă părere.

„Acordul
UE-Mercosur este, în esență, o asumare curajoasă a Uniunii. Una
care spune că beneficiile integrării economice vor depăși
costurile ajustării. Că Europa poate să își promoveze interesele
economice fără a-și sacrifica standardele. Europa nu poate rămâne
relevantă dacă se comportă doar ca o cetate asediată. Unii văd
pericole peste tot, dar ce ar fi să vedem și oportunitățile?
Acordul deschide o piață de peste 270 de milioane de consumatori
inclusiv pentru produse românești, iar agricultura este protejată
de cele mai restrictive clauze de salvagardare din toate acordurile
semnate vreodată de Uniunea Europeană. Uniunea demonstrează că
poate fi un actor global care trebuie luat în seamă și că nu este
destinată unei paralizii eterne datorită intereselor divergente ale
statelor membre. Nouă trebuie să ne fie clar că în acest joc al
giganților care va fi secolul 21, României îi poate fi bine doar
dacă Europei îi este bine și România poate fi protejată doar
dacă Europa poate juca de la egal la egal cu China și SUA. Acest
acord este un pas în direcția corectă”, a încheiat Radu
Burnete.