Trucul românesc care reduce cheltuielile de iarnă. „Am 21 de grade în casă și nu am dat drumul la căldură”

Numeroși români care au căutat moduri prin care pot reduce cheltuielile au ajuns la concluzia că una dintre soluțiile cele mai eficiente poate fi aplicată cu succes iarna, însă depinde și de vecini.

În România anilor ’80, economisirea devenise o regulă generală, impusă prin politicile severe ale regimului comunist.

Anii ’80 au fost culmea austerității

Ambiția fostului dictator Nicolae Ceaușescu de a achita cât mai rapid datoriile externe a fost plătită de români cu sacrificii, cei mai mulți fiind supuși unui regim draconic de austeritate, accentuat mai ales în timpul iernii, când costurile întreținerii și utilităților erau mai ridicate.

În lunile reci, circulația cu mașinile personale era restricționată, apa caldă prin sistemul centralizat era aproape inexistentă, cu riscul ca țevile din blocuri să înghețe și să crape, locuințele primeau energie electrică și gaze naturale la program, iar caloriferele rămâneau piese de decor în cea mai mare parte a anului.

Pereții, vitrinele și zidurile fabricilor și uzinelor, magazinelor, instituțiilor și altor locuri publice erau împânzite de mesaje „motivaționale”, dar seci, în care românii erau îndemnați să reducă risipa. Mulți dintre ei nu aveau încotro, România fiind considerată atunci una dintre cele mai sărace țări din Europa în privința economiei.

În prezent, reducerea cheltuielilor este justificată prin alte raționamente, cu totul diferite de cele din anii ’80. Lipsa banilor este unul dintre ele, însă unii dintre românii care își propun să fie mai economi își motivează alegerile prin dorința de a reduce consumul, cheltuielile impulsive și inutile, de a fi mai eficienți și mai prudenți pe plan financiar și chiar pentru a fi mai prietenoși cu mediul.

Clasicului termen „zgârcenie” i-a fost preferat cel de „frugal”, care îndeamnă la mai multă atenție în privința folosirii resurselor și mai puțin la economii extreme. Pe platforme de socializare, ca Reddit, numeroși români au răspuns ce îi face „frugali” și cum reușesc să facă economii, iar unele dintre cele mai populare răspunsuri vizează cheltuielile cu utilitățile.

Vecinii, apreciați când dau drumul centralei

„Trucul” preferat de mulți români pentru a diminua cheltuielile de sezon este să întârzie cât mai mult pornirea centralelor termice de apartament, iar în ajutorul lor vin, adesea fără să știe, vecinii.

„Secretul e ca vecinul de sub să țină căldura pornită. Aerul cald se ridică și îți încălzește ție betonul. La începutul perioadei friguroase, apartamentul de sub noi era în renovare și țineau geamurile deschise aproape toată ziua. Degerai în casă și îți înghețau picioarele. Cum au închis geamurile și păstrează și ei cât de cât căldura, cum e cald de stai în tricou fără să dai drumul la centrală pe timp de zi. Dar locuiesc într-un bloc nou, izolat cum trebuie”, a povestit un român pe Reddit.

Un alt român spune că a început să îi aprecieze pe vecini, pentru că, deși este luna decembrie, nu a folosit centrala termică.

„Cred că mulți dintre cei care nu stau la mansardă ori parter și «cumva» au peste 20 de grade în casă (în timp ce noaptea sunt sub 5 grade) fără să pornească centrala ar trebui să le mulțumească vecinilor. Nu le-a rămas căldură reziduală din vară în apartament. Au 20 de grade pentru că pereții dintre apartamente și podelele nu sunt izolate termic”, afirmă un alt internaut.

Altcineva spune că doar seara caloriferele din locuința lui sunt calde, pentru că atunci percepe mai bine frigul.

„Nici eu nu am dat drumul la căldură, am 21 de grade în casă. Pentru mine e ok, stau în tricou și pantaloni scurți”, adaugă un alt român.

Altcineva spune că în Brașov, unde locuia, toți vecinii de bloc țineau centralele pornite vreme îndelungată, în schimb el reușea să facă acest lucru doar câteva zile iarna.

„Câteodată mă mai trezeam însă cu casa bocnă”, își amintește acesta.

Un alt român „frugal” spune că ține termostatul setat pe 20 de grade, iar centrala sa termică se activează doar când temperatura scade sub acest nivel. Centrala pornește singură o dată pe zi sau de două ori pe zi, rareori de trei ori, a observat acesta.

„Pun termostatul la 16–17°C maxim. Dar și pentru alea 16 grade amărâte plătesc 600 lei/lună căldura. Altfel, dacă e prea cald se face mucegai pe pereți și mobilă, și nu vreau să stau toată ziua să mut mobila ca să curăț”, afirmă altcineva.

Un cuplu spune că a luat exemplul vecinilor, obișnuiți să economisească.

„Dacă vecinii sunt niște vârstnici zgârciți care își pun șapte straturi de haine și nu dau drumul la căldură, de ce să nu putem și eu, și soțul meu să supraviețuim unei temperaturi mai mici? Ne-am acomodat în timp: purtăm hanorace și șosete groase prin casă”, arată acesta. 

Cum mai fac economii românii

Folosirea mai rară a centralei termice nu este singurul lucru recomandat de români celor care vor să facă economii. Unul dintre internauți susține că poate reduce cheltuielile dacă duce gunoiul doar când punga menajeră este plină. Afirmă că astfel nu face risipă de pungi.

Altcineva se ferește de cheltuieli inutile și preferă să își facă singur reparațiile în casă, pentru a nu mai apela la „meseriași”.

„După ceva experimente cu mașina, am ajuns la concluzia că limita legală de viteză e prietenoasă cu portofelul, iar timpul salvat de circulatul cu viteză mare este de multe ori inexistent sau mult prea mic ca să conteze, chiar și pe distanțe mari. Când mergi tare, portofelul are de suferit, cresc riscurile de accident etc.”, adaugă altcineva.

Unii români susțin că și-au redus cheltuielile tratând cu multă seriozitate alimentația. Nu mai mănâncă dulciuri sau cumpără carne la reducere. Alteori își iau mâncare pregătită acasă la pachet.

„Nu cumpăr apă, am un izvor prin apropiere și iau de acolo. O dată la ceva vreme, arunc bidoanele de 5L și le înlocuiesc, cumpăr altele noi”, afirmă un alt român.

Unii spun că nu sunt zgârciți, dar încearcă să trăiască fără a risipi resursele

„Cea mai frugală chestie a fost să iau mobilă și lucruri care urmau să fie aruncate sau au fost aruncate lângă tomberon. I-am văzut pe vecinii mei aruncând un raft de bibliotecă în stare perfectă. Au fost bucuroși să ni-l dea nouă, în loc să-l arunce. Am găsit un mobilier de colț lângă tomberon, l-am restaurat (curățat bine + vopsit) și de doi ani e un raft foarte fain pentru flori”, spune o tânără.

Ea adaugă că își putea cumpăra singură astfel de lucruri, dar crede că atunci când sunt într-o stare acceptabilă merită să mai primească o șansă la a fi refolosite.

Altcineva spune că un mod bun de a face economii este reducerea călătoriilor cu mașina.

„Nu folosesc cash niciodată, pentru că în loc să pierd, să nu primesc, să nu iau restul, mai degrabă plătesc mereu cu cardul ca să îmi ia fix suma aia nerotunjită. În timp se adună: 10 bani cu 20 de bani, puțin câte puțin”, susține un alt român econom.

Unii specialiști în economie susțin însă că folosirea banilor în locul cumpărăturilor cu cardul este un mod mai bun de a face economii, deoarece cheltuielile sunt percepute mai bine.