11.1 C
Londra
joi, februarie 29, 2024

Vaccinarea pierde teren. Autoritățile caută soluții pentru a face față influenței tot mai mari a antivacciniștilor

În ultimii 11 ani,
numărul copiilor sub 1 an vaccinați contra difteriei, tetanosului, tusei
convulsive, poliomielitei şi a rujeolei (pojarului) – boli care pot duce la
deces – a scăzut cu circa 10%, la puțin peste 80%. Cauza principală: creşterea
influenţei mişcării antivaccinare. Din acest motiv, autoritățile pun la cale o
Strategie națională de imunizare. 12 țări din UE/SEE aplică vaccinarea obligatorie a
copiilor împotriva anumitor boli.

Reclama Google

Foto: Shutterstock

Ministerul
Sănătății a pus în dezbatere publică un proiect de Hotărâre de Guvern privind
aprobarea Strategiei naționale de vaccinare până în 2030. În Nota de
fundamentare care însoțește propunerea de act normativ se arată că acoperirile
vaccinale împotriva difteriei, tetanosului, tusei convulsive, poliomielitei și
a pojarului au scăzut în perioada 2009-2020 cu circa 10% la copiii în vârstă de
un 1 an, pe fondul lipsei cazurilor de boală în ultimii ani, dar și al
creșterii influenței mișcării antivaccinare.

În
România, statul, prin Ministerul Sănătății, asigură vaccinarea împotriva
principalelor boli infecțioase cu impact major asupra stării de sănătate a
copiilor, precum și vaccinarea pentru anumite grupe de risc de îmbolnăvire sau
dezvoltarea de complicații, în cadrul Programului Național de Vaccinare.

Nu impune vaccinarea obligatorie

Potrivit
autorităților, proiectul de Strategie este menit să asigure acces echitabil la
vaccinare pentru oricine, oricând și la orice vârstă. „Strategia de vaccinare
nu impune vaccinarea obligatorie, dar dă dreptul tuturor, mai ales pacienților
cu boli cronice, să se vaccineze gratuit, dacă doresc. Compensarea vaccinurilor este contrară principiului obligativității,
iar Romania face în acest moment acest pas important pentru adolescenți și
adulți“, se arată în comunicatul Ministerului Sănătății.

În
școli, mai spun reprezentanții Ministerului Sănătății, vaccinarea nu va fi
obligatorie. „Prin ordin comun al ministrului Sănătății și al ministrului Educației,
sunt prevăzute măsuri care trebuie luate de unitatea de învățământ în situații
epidemiologice speciale (de exemplu, focar de rujeolă). În această situație,
copiii nevaccinați trebuie să rămână la domiciliu, până la stingerea focarului,
pentru a fi protejați împotriva bolii“, potrivit sursei mai sus citate.

Strategia
stabilește ca ținte o acoperire vaccinală peste 90% la toate vaccinurile
incluse în programul național de vaccinare și de 70% pentru vaccinarea de-a
lungul vieții la grupele la risc pentru bolile prevenibile prin vaccinare,
creșterea cererii și a gradului de acceptare pentru vaccinare a populației,
precum și menținerea statutului de țară care a eliminat rubeola endemică,
poliomielita, rujeola endemică.

Suntem sub țintele recomandate de OMS

Programul
Național de Vaccinare înregistrează performanțe încă moderate, cu acoperiri
vaccinale situate sub țintele recomandate de OMS. Astfel, analiza datelor de
estimare a acoperirilor vaccinale pentru anul 2022 relevă faptul că pentru
vaccinul BCG acoperirile vaccinale sunt optime (peste 95%). În schimb,
acoperirile vaccinale pentru 4 doze de vaccin hepatitic B pediatric, pentru 3
doze din vaccinurile DTPa, VPI, Hib și, respectiv, 1 doză de vaccin RRO se
situează între 83,4% și 84,6% (sub ținta de 95%). Pandemia de COVID-19 a
afectat atât programul național de vaccinare, cât și acoperirea vaccinală atât
datorită direcționării personalului medical în activitățile de combatere a
pandemiei, cât și scăderii adresabilității populației la vaccinare.

Proiectul
de HG are nouă mari obiective, cele mai importante fiind creșterea cunoașterii
și încrederii în vaccinarea anti-HPV, asigurarea accesului la vaccinare pentru
cei cu risc mai mare de a contracta boli prevenibile prin vaccinare și
asigurarea continuității programului de vaccinare în timpul situațiilor de
urgență prin detectarea precoce și răspunsul rapid în cazul focarelor cauzate
de boli infecțioase prevenibile prin vaccinare.

Planul
de acțiuni prevede ca, până în 2024, Parlamentul să aprobe legea vaccinării și
a legislației care susține vaccinarea pe parcursul întregii vieți, inclusiv
prin mecanisme de compensare. Actul normativ propune realizarea de mese
rotunde, campanii, dezbateri privind vaccinarea ca măsură de sănătate publică
și susținerea financiară a Comitetului Național de Vaccinologie, CNV, în
realizarea de analize și recomandări de introducere de noi vaccinuri, dar și
asigurarea finanțării adecvate pentru vaccinurile din Programul Național.

De ce ne ferim de vaccinare

Deși s-a dovedit
că vaccinarea salvează vieți, între anii 2010 și 2018 fiind evitate 23 de
milioane de decese la nivel mondial doar prin vaccinul împotriva rujeolei,
vaccinarea pierde practic teren și în Europa, mai ales în țările din Est.
„Regiunea este inundată de dezinformare, o moștenire a prăbușirii încrederii
publice în instituțiile guvernamentale după comunism. Teorii febrile ale
conspirației au cuprins aceste țări, precum umbra coronavirusului“
, sunt de
părere Mitchell A. Orenstein și Kristen Ghodsee, profesori de studii rusești și
est-europene la Universitatea din Pennsylvania.

România a
înregistrat în 2022 o scădere a numărului de copii cărora li s-au administrat
doze de vaccin împotriva unor boli precum rujeolă, rubeolă, tuse convulsivă sau
difterie. Un raport UNICEF arată că în cazul vaccinului ROR – împotriva
rujeolei, rubeolei şi oreionului –, scăderea este de 7% faţă de 2019, anul de
dinaintea pandemiei de COVID-19, până la nivelul de 83%.

Dr. Anca Bălan,
medic de familie, doctor în științe medicale, fost vicepreședinte la SNMF,
detaliază cauzele pentru care tot mai mulți români sunt reticenți în fața
vaccinării copiilor lor: „O explicație ține de neîncrederea românilor în
instituțiile statului și în ceva care pare cumva impus din exterior. Dar o primă
breșă s-a creat după 1989, când, la un moment dat, s-a cerut acordul părintelui
pentru vaccinare, pornindu-se de la ideea că fiecare om este conștient de
binele și de răul care se pot întâmpla. Numai că, din păcate, noi nu eram
formați în această idee democratică“.

Un al doilea
motiv ține de inconstanța în aprovizionarea cu seruri, iar vina aparține
statului. „Acum 10 ani aveam – cu mici excepții – dozele de vaccin necesare. În
ultimii doi-trei ani, apar fluctuații în care, chiar dacă părintele vrea să-și vaccineze
copilul, noi nu avem vaccin la vârsta prevăzută în calendarul de vaccinare. Și
atunci, un părinte începe să nu mai aibă încredere“.

Mai multă încredere în suplimente decât în medicamente

Cât privește
mișcarea antivaccinistă, mai spune dr. Bălan, ea poate să nu fie una foarte
amplă, dar spiritul de frondă al românilor tinde să le dea apă la moară.
„Românii resping pozițiile oficiale legate de tot felul de subiecte, nu doar de
vaccinare. Și aici pot da exemplul încrederii pe care o au românii în
suplimentele alimentare care ar fi naturale, comparativ cu medicamentele. Păi,
suplimentele alimentare primesc aprobare de punere pe piață în două ore de la
Ministerul Agriculturii – sunt niște suplimente cu o compoziție complet
necercetată și inconstantă –, pe când medicamentele sunt urmarea unor studii de
mulți ani și a multor aprobări, și a unor lucruri foarte costisitoare și foarte
verificate ca efect. Și atunci?“, exemplifică medicul de familie.

Părinți care
resping vaccinarea pentru copiii lor sunt la toate nivelurile, instruiți și
neinstruiți. Motivațiile sunt diferite, mai spune dr. Bălan: „Unii se cred prea
bine informați și nimeni nu le poate impune ceva ce nu vor ei să creadă sau li
se pare lor că au prins un adevăr universal, deși nu au nici studiile și nici
pregătirea, iar alții resping din neștiință, pe principiul că lasă că și pe
vremea părinților noștri era bine și nu ne mai vaccinam atât. Dar ei ignoră
care era mortalitatea infantilă acum 50-100 de ani. Copiii mureau cu zecile
până la un an, ceea ce acum, grație vaccinurilor, nu se mai întâmplă.
Antivacciniștii merg pe niște adevăruri trunchiate“.

Vaccinarea a salvat omenirea

Uităm că
vaccinarea a salvat omenirea, adaugă medicul. „De când Pasteur scotea primele
vaccinuri, acum 200 de ani, media de vârstă a omenirii era de 30-40 de ani.
Acum am ajuns la 70-80-100 pentru că suntem vaccinați. Și suferim de alte boli
care la străbunii noștri nu apăreau pentru că nu aveau șansa să trăiască atât
de mult“
, argumentează expertul.

„Dacă vaccinarea anti-HPV împotriva virusului care provoacă cancerul de col uterin este atât de
proastă – cum zic antivacciniștii –, de ce țările care de 20-30 de ani și-au
vaccinat cohortele au reușit să scadă drastic și îmbolnăvirea, și mortalitatea
prin cancer de col uterin? Pentru că au trecut deja niște generații de femei
care nu s-au mai îmbolnăvit, fiind vaccinate. Și atunci, stăm și murim pentru
boli pe care le-am putea preveni prin vaccinare?“
, conchide medicul.

Sursa – Adevarul

Daca vreti sa ne fiti alaturi si sa contribuiti financiar la proiectele noastre, puteti sa ne ajutati cumparandu-ne … o cafea tare 🙂

Buy Me A Coffee

Stiri Recente UK
Stiri Similare