Varicele, mai mult decât o problemă estetică. Dr. Gabriela Drăgoi, Spital MedLife Lotus: „O venă aparent banală poate ascunde o problemă serioasă”

Pentru
mulți, varicele sunt doar o neplăcere estetică care trebuie rezolvată înainte
de concediul la mare. Dar în spatele „venelor urâte” se ascunde o patologie
complexă care, netratată, poate duce la complicații imprevizibile. „Varicele
nu sunt o problemă izolată, ci semnul unei boli cronice, progresive, care
evoluează dacă nu este tratată”, a atras atenția dr. Gabriela Drăgoi, medic specialist chirurgie vasculară în cadrul
Spitalului MedLife Lotus Ploiești.

Varicele
sunt foarte frecvente în populația Europei. Circa 43% dintre locuitorii Europei
de Vest au forme ușoare, 34% au varice mari, iar 7% complicații ale acestei
patologii. În Europa Centrală și de Est, 38% au forme ușoare, în timp ce 49% au
varice mari și 12% au deja modificări cutanate sau ulcere, potrivit statisticilor. Amânarea vizitei la medicul specialist este o eroare ce
poate costa libertatea de mișcare sau chiar viața.

Când estetica devine urgență medicală

Adresabilitatea
crește simțitor în sezonul cald, când pacienții doresc să poarte haine care
expun picioarele. Totuși, dr.  Gabriela Drăgoi
semnalează că sănătatea ar trebui să fie prioritară în fața oglinzii: „Varicele
încetează să fie o problemă de oglindă în momentul în care nu mai discutăm doar
despre aspect, ci despre funcție. O venă dilatată este o venă care nu mai
drenează corect sângele. Drenajul deficitar duce la creșterea presiunii venoase
la nivelul membrelor inferioare. În timp, apar inflamația, edemul, modificările
de piele, ulcerul venos și, în forme severe, tromboza.”

Avertizarea
medicului este susținută de un studiu publicat în JAMA (Journal of the American Medical Association), care demonstrează că persoanele cu varice
au un risc de 5,3 ori mai mare de a dezvolta tromboză venoasă profundă față de
restul populației.

Senzația de „picioare grele” nu este un mit!

Mulți
oameni se confruntă cu senzația „picioarelor grele”, pe care o pun pe seama
oboselii. „Senzația de picioare grele
nu este un mit, dar este frecvent minimalizată. Când apare zilnic,
când se accentuează seara, când este asociată cu umflarea gleznelor,
furnicături sau durere, corpul transmite un semnal clar. Un pacient ar trebui
să ajungă la chirurgul vascular în momentul în care disconfortul devine
repetitiv. Boala venoasă cronică se instalează lent, iar intervenția timpurie
schimbă evoluția”, a afirmat dr. Drăgoi.

Simptomele
care ar trebui să trimită un pacient urgent la chirurgie vasculară sunt:
umflarea bruscă a unui membru, durerea intensă, roșeața locală, senzația de
tensiune sau apariția unei vene dureroase, și impun consult urgent. „O venă
aparent banală poate ascunde o problemă serioasă”, a spus dr. Drăgoi.

Moștenirea genetică, un semnal de alarmă

Există
dovezi științifice că varicele au o componentă ereditară, adică se pot
„moșteni” într-o anumită măsură. Un
studiu clinic pe 134 de
familii a demonstrat rolul semnificativ al eredității în apariția varicelor,
arătând că dacă ambii părinți aveau varice, copiii aveau un risc de 90% de a le
dezvolta, dacă un singur părinte era afectat, riscul era 25% la bărbați și 62%
la femei, iar dacă niciun părinte nu avea varice, riscul era 20%.

„Există moștenire genetică în cazul varicelor, o văd în
practica mea de zi cu zi. Însă moștenirea genetică nu este o condamnare. Este
un semnal de alarmă. Un pacient care știe că are antecedente familiale poate
interveni mai devreme prin stil de viață și monitorizare. Aproximativ 50 la
sută dintre pacienți au antecedente familiale. Se moștenește structura
peretelui venos și a valvelor, nu boala propriu-zisă. Stilul de viață
influențează apariția simptomelor”, a
specificat dr. Drăgoi, care în astfel de cazuri discută cu fiecare pacient în
parte metodele optime de prevenție și tratament, bazat pe caracteristicile
individuale ale fiecăruia. Aici intervine rolul medicului de a educa, nu doar
de a trata pacientul.

 „Venele pot fi
protejate prin alegeri simple și constante. Protejarea venelor începe cu
mișcare zilnică, controlul greutății, evitarea statului prelungit în picioare
sau pe scaun, hidratare și consult medical la timp. În majoritatea cazurilor,
voi pune accent pe grija fața de greutatea corporală, pe hidratarea zilnică și
sport, sfaturi care par clișee, dar în practică și în societatea actuală pot fi
dificil de implementat”, a
precizat chirurgul vascular.

Mitul recidivei: „Oricum apar la loc”

Una
dintre cele mai mari temeri ale pacienților este reapariția varicelor după
operație. „Mulți spun „nu mă operez pentru că oricum reapar”, dar aceasta
este una dintre cele mai persistente percepții greșite din patologia venoasă”,
a precizat medicul, explicând faptul că nu actul medical este de vină, ci
natura bolii:

„Recidiva nu este eșecul chirurgului, ci evoluția unei
boli cronice. Tratarea varicelor la timp duce la rezultate mult mai bune pe
termen lung. Dacă amânăm, anatomia venoasă se modifică atât de mult încât
intervenția devine mai complexă, iar riscul de recidivă crește tocmai din cauza
gravității bolii în momentul operației. Varicele recidivează nu pentru că sunt
tratate, ci pentru că sunt o boală cronică”, a subliniat dr. Drăgoi.

Tratate
la timp, urmărite corect și gestionate într-un parteneriat real medic–pacient,
pot fi ținute sub control zeci de ani. Ignorate, ele evoluează inevitabil către
forme severe. Majoritatea recidivelor apar prin mecanisme noi, nu prin
reapariția venei tratate corect. „Pot apărea vene noi cu reflux, pot apărea
colaterale sau neovascularizație. Acest lucru este previzibil și gestionabil
atunci când pacientul este urmărit corect”, a transmis medicul, care
consideră că varicele netratate la timp duc la rezultate mai slabe pe termen
lung.

„Un pacient de 35–40 de ani care amână intervenția ajunge
la 60–70 de ani cu edeme permanente, piele fragilă, risc de ulcer și limitare
severă a calității vieții. Decizia de a nu interveni este o decizie activă, nu
neutră. Nu produce consecințe imediate, dar produce un outcome prost peste ani,
exact în perioada vieții în care oamenii își doresc liniște și autonomie”, a spus chirurgul vascular.

Inamicul tăcut: Obezitatea

Un
factor de risc deseori ignorat de pacienți, dar crucial pentru succesul
oricărui tratament este obezitatea, un factor constant care favorizează
recidiva în aproape toate cazurile. „Greutatea în plus crește presiunea
venoasă abdominală, care se transmite direct picioarelor. Eu pot trata vena,
dar dacă presiunea rămâne ridicată din cauza kilogramelor în plus, alte vene
vor ceda inevitabil,” a mărturisit medicul.

Un
indice de masă corporală ridicat (IMC > 30) este strâns legat de severitatea
simptomelor și de eșecul tratamentelor chirurgicale dacă stilul de viață nu
este corectat. „Medicul tratează venele. Pacientul trebuie să gestioneze
greutatea”, a subliniat dr. Drăgoi.

„Schimbăm destine în bine”

Fiecare
medic poartă în minte un caz care l-a marcat. Un pacient care a ajuns târziu la
dr. Gabriela Drăgoi, cu un ulcer venos vechi și dureros, care îi limita sever
viața, avea să-i rămână în memorie multă vreme chirurgului vascular.

„Acel pacient nu mai putea merge normal și nu mai dormea
din cauza durerii. După tratamentul corect, chirurgical și conservator, la
control mi-a spus că a reînceput să iasă din casă fără teamă şi că vecinii l-au
surprins zâmbind prima dată după mulți ani. Acel moment a confirmat pentru mine
că tratăm oameni, nu doar vene, că schimbăm destine în bine”, a povestit chirurgul vascular, pentru care
cea mai mare satisfacție profesională este atunci când pacientul spune că nu se
mai gândește constant la picioarele lui, că poate sta în picioare la serviciu,
poate merge pe jos, poate dormi fără durere. Vindecarea reală înseamnă
recâștigarea unei vieți normale, nu doar un rezultat bun la ecografie.

Scleroterapia, o alternativă eficientă pentru venele
reticulare sau telangiectazii

Scleroterapia
este o procedură minim invazivă prin care medicul injectează o substanță
specială în venele mici, reticulare sau telangiectazii. Substanța determină
închiderea controlată a venei, iar sângele este redirecționat prin venele
sănătoase. „Procedura este eficientă atunci când este corect indicată și
realizată după o evaluare ecografică. Riscurile sunt reduse atunci când
procedura este corect efectuată. Pot apărea pigmentări temporare, inflamații
locale ușoare sau senzație de arsură tranzitorie. Complicațiile serioase sunt
rare și apar de obicei în lipsa unei evaluări vasculare corecte”, a
declarat medicul.

Pacientul
își poate relua activitățile obișnuite chiar din aceeași zi. „Recomand
mersul pe jos imediat după procedură. Venele se estompează progresiv în câteva
săptămâni. Scleroterapia presupune un proces etapizat, nu un rezultat
instantaneu”, a spus chirurgul.

Tratamentul corect al varicelor nu înseamnă o singură
procedură și atât

În
opinia medicului, tratamentul înseamnă un plan cu mai mulți pași. Primul pas
este alegerea unui specialist în care pacientul are încredere. Fără această
relație, complianța este scăzută și rezultatele sunt slabe. Al doilea pas este
acceptarea planului de tratament. Acest plan poate include chirurgie, tehnici
endovenoase, scleroterapie sau combinații între ele. „Uneori tratamentul
este etapizat. Aceasta nu este un semn de indecizie, ci de medicină corectă”,
a specificat dr. Drăgoi.

Al
treilea pas, extrem de important, este tratamentul compresiv. Toate ghidurile
internaționale subliniază rolul ciorapului medicinal în prevenirea recidivei.
Fără compresie, rezultatele scad semnificativ, indiferent de cât de bine a fost
făcută intervenția. Compresia nu este opțională. Este parte din tratament.

Al
patrulea pas este urmărirea anuală. Controlul periodic permite identificarea
precoce a unor segmente cu reflux nou apărut. În aceste stadii incipiente,
corecțiile sunt simple și minim invazive. Succesul pe termen lung nu depinde
doar de bisturiu sau laser, ci și de disciplina pacientului de după
intervenție. „Tratamentul este un parteneriat. Pacientul trebuie să
accepte planul de tratament, să poarte ciorapul medicinal (care este
obligatoriu, nu opțional!) și să vină la controale anuale. Amânarea vizitei la
medic până când durerea devine insuportabilă doar îngreunează procesul de
vindecare,” a concluzionat dr. Drăgoi.