Victimele masacrului de la Fântâna Albă au fost comemorate la Mănăstirea Putna

Victimele masacrului petrecut pe
1 aprilie 1941 de la Fântâna Albă din Bucovina de Nord au fost comemorate în
cadrul unei ceremonii care s-a desfăşurat la Mănăstirea Putna, scrie Agerpres.

Un sobor de preoţi, avândul în
frunte pe stareţul Mănăstirii Putna, arhimandritul Melchisedec Velnic, a oficiat
o slujbă de pomenire pentru cei peste 2.000 de români ucişi de trupele
sovietice când încercau să treacă graniţa din fosta Republică Sovietică
Socialistă Ucraineană spre România.

„Românii ucişi doreau să vină în patria-mamă, de care fuseseră rupţi.
Doreau să trăiască în libertate, să îşi exprime liber faptul că sunt români şi
că sunt creştini. Nu se regăseau sufleteşte şi nu doreau să trăiască într-un
regim comunist totalitar, persecutor al credinţei”, a spus arhimandritul
Melchisedec Velnic.

Stareţul Mănăstirii Putna a lansat propunerea ca pe terenurile de la Fântână
Albă unde a avut loc masacrul să fie ridicat un schit ortodox.

„Păşim pe acel loc sfânt, care este sfinţit cu sângele copiilor şi
pruncilor nevinovaţi şi al acelor români îmbrăcaţi în costume naţionale care au
vrut să vină aici, în patria-mamă şi, mişeleşte, au fost omorâţi, împuşcaţi pe
acel loc”, a spus protopopul din Storojîneţ-Ucraina, preotul Vasile
Covalciuc, care a fost prezent la eveniment.

La rândul său, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Niculai Barbă, a
susținut că are speranţa că astfel de fapte nu se vor mai repeta.

„Noi trebuie să facem tot ceea ce este posibil să nu se mai repete acest
lucruri, deşi lucruri care credeam că nu o să le mai trăim le trăim astăzi:
războiul. Peste toate acestea vom trece dacă vom avea credinţă”, a declarat
Niculai Barbă.

La eveniment au participat şi comandantul Colegiului Militar Ştefan cel Mare de
la Câmpulung Moldovenesc, Lucian Cătălin Cojocaru, primarul comunei Putna,
Gheorghe Coroamă, primarul oraşului Vicovu de Sus, Vasile Iliuţ, directorul
Centrului de artă şi cultură bucovineană din Cernăuţi, Iurie Levcic, şi
profesorul Marin Gherman de la Universitatea Ştefan cel Mare din Suceava,
originar din ţinutul Herţa.