Începând din vara anului 1966, Nicolae și Elena Ceaușescu părăseau Bucureștiul în fiecare sezon estival și se mutau la Neptun, într-un complex de protocol construit special pentru conducerea comunistă. Aici, la malul Mării Negre, România socialistă era practic condusă pe durata verii. Istoria acestui loc, simbol al puterii și privilegiilor, este dezvăluită în detaliu de arhitectul Aron Solari Grimberg, autorul proiectului.
Palatul din Primăverii FOTO: casaceausecu.ro
Complexul de la Neptun era alcătuit din șapte vile de protocol, cu circuit închis, destinate exclusiv demnitarilor comuniști. Dintre acestea, Vila „Nufărul” a fost construită special pentru familia Ceaușescu. Proiectul i-a aparținut arhitectului Aron Solari Grimberg, cunoscut și pentru Palatul din Primăverii, reședința de la Snagov și pentru contribuția sa decisivă la dezvoltarea litoralului românesc, în special stațiunile Mamaia, Olimp și Neptun II.
Pe durata verilor, peste 100 de angajați aveau grijă de confortul cuplului prezidențial. Nisipul era împrospătat constant, iar malul mării curățat zilnic de alge și scoici, relatează b365.ro.
Spre deosebire de Palatul din Primăverii, unde beneficiarii se implicau direct în detalii de proiectare, la Neptun arhitectul a avut mână liberă. Aron Solari Grimberg explică situația simplu: „Vremea era proastă și casa departe”.
Vila „Nufărul”, lux discret și tehnologie avansată
Vila de la Neptun nu era doar o reședință de vară, ci un adevărat complex de odihnă și agrement. Construcția includea finisaje din materiale scumpe, interioare decorate cu opere de artă, o grădină cu plante exotice și un turn-belvedere din care soții Ceaușescu admirau Marea Neagră.

Vila „Nufărul” FOTO: Nicu Durla
La subsol se aflau o cramă și un cinematograf cu 20 de locuri. Parterul găzduia saloane cu ferestre mari orientate spre mare, sufrageria și bucătăria cu toate anexele. Vila avea și un birou prezidențial, cu acces separat. La etaj existau patru apartamente, fiecare cu salon, dormitor, dressing și baie proprie. Deasupra intrării principale se afla o mică grădină cu luminator, care noaptea era pusă în valoare de reflectoare.
Complexul includea o piscină acoperită, cu pereți de sticlă glisanți, o clădire separată pentru hidroterapie, vestiare și grupuri sanitare, o oglindă de apă cu jocuri de lumină și jeturi arteziene comandate computerizat.
Arhitectul Curții, între privilegii și suspiciune
Aron Solari Grimberg, supranumit „Arhitectul Curții”, a lăsat mărturii ample în volumul „Aron Solari Grimberg, arhitectul curții.. de serviciu”, publicat de Uniunea Arhitecților din România în 2019 și reeditat în 2025. În aceste memorii, arhitectul vorbește despre condiția sa într-un regim represiv, dar și despre încercarea de a-și păstra integritatea profesională.
„Cât am fost în România comunistă, nu am făcut parte din organe de represiune, nu am ajutat aceste organe, nu am dat niciodată referințe sau note informative. Am căutat să am o conduită cinstită și corectă”, scrie Solari.
El povestește și despre excluderea sa din învățământ din motive etnice: „În anul 1964, eram un cetățean lipsit de drepturi civile. Motivul scoaterii din învățământ nu era de natură profesională, ci din motive etnice”.
Deși acceptat pentru realizarea vilei de la Neptun, arhitectul a simțit constant presiunea și suspiciunea Securității. „Rapoartele pe care le făceau către conducere mă incriminau în toate felurile”, își amintește el.
La inaugurarea oficială a complexului, delegația a fost numeroasă, cu miniștri, secretari de partid și conducerea Gospodăriei de Partid. Elena Ceaușescu s-a arătat, ca de obicei, nemulțumită. Nicolae Ceaușescu, în schimb, a fost interesat de detalii. La finalul prezentării, i-a spus arhitectului: „Vila asta are un singur cusur. Este prea frumoasă!”. Solari notează că, venind din partea unui om zgârcit cu aprecierile, replica a fost o validare rară.
Ce s-a întâmplat cu vila după 1989
După căderea regimului comunist, Vila „Nufărul”, proiectată să reziste la cutremure de până la 9 grade, a fost folosită ca reședință de protocol. Aici au fost găzduiți toți președinții României postcomuniste, de la Ion Iliescu la Traian Băsescu. În perioada recentă, a fost amenajat inclusiv un teren de golf cu trei găuri.
La 2 aprilie 2008, vila a fost vizitată de George W. Bush, președintele Statelor Unite la acel moment, aflat în România pentru summitul NATO de la București. La invitația lui Traian Băsescu, liderul american a luat prânzul în complexul de protocol de la Neptun.

George W. Bush și Traian Băsescu la Neptun FOTO: Casa Albă / Eric Draper
În prezent, Vila „Nufărul” este reședința de protocol a președintelui în funcție. Cinci dintre cele șapte vile ale complexului au fost preluate de investitori privați și pot fi închiriate, cu prețuri cuprinse între 300 și 450 de euro pe noapte.
Deși o parte a complexului a devenit accesibilă publicului, vila construită pentru soții Ceaușescu rămâne un obiectiv de „protocol zero”, bine păzit și inaccesibil cetățenilor de rând. Palatul prezidențial de la Neptun continuă să fie un simbol al puterii comuniste din România, o construcție care concentrează luxul, frica, controlul și contradicțiile unei epoci.
Sursa – Adevarul
Daca vreti sa ne fiti alaturi si sa contribuiti financiar la proiectele noastre, puteti sa ne ajutati cumparandu-ne … o cafea tare 🙂



