Vizita premierului Bolojan la Budapesta, la scurt timp după ce Viktor Orban a revenit de la Moscova, a fost criticată în spațiul public. Analistul de securitate Gabriel Done susține că Ungaria este importantă în contextul strategiei regionale pe care România ar trebui s-o dezvolte.
Bolojan a discutat cu Orban chestiuni legate de politica energetică. FOTO: Gov.ro
Premierul Ilie Bolojan desfășoară, începând de miercuri, 3 decembrie, o vizită oficială la Viena, după ce s-a întâlnit, în Ungaria, la Budapesta, cu omologul său, Viktor Orban, pentru discuții privind dezvoltarea interconectărilor în sectorul energiei electrice.
„Va fi discutată cooperarea între România, Ungaria și Austria pentru dezvoltarea interconectărilor în sectorul energiei electrice”, preciza, marți, un comunicat al Guvernului României.
Obiectivul principal al vizitei este consolidarea relațiilor bilaterale, atât în plan politico-diplomatic, cât și economic și o coordonare mai strânsă în plan regional și european, având în vedere provocările actuale din regiunea noastră.
Vizita premierului român la Budapesta – după anularea de către președinția poloneză a unei întâlniri cu premierul Viktor Orban, în contextul vizitei acestuia la Moscova – a fost criticată în spațiul public românesc.
Analistul politic Gabriel Done, vicepreședinte al ESGA România (Experts for Security and Global Affairs Association – Asociația Experților în Securitate și Afaceri Globale), explică ce înseamnă vizita prim-ministrului Ilie Bolojan la Budapesta și Viena pentru relevanța strategică a României.
„Vizita oficială a prim-ministrului Ilie Bolojan la Budapesta și Viena a avut loc într-un moment geopolitic delicat pentru România: între schimbări accelerate ale mediului de securitate, crize energetice și reașezări strategice în Europa Centrală și de Est”, scrie Done pe FB. Pentru ca obiectivele noastre de țară să nu rămână simple exerciții diplomatice, spune el, avem nevoie de viziune strategică proprie, nu doar de „adaptare procedurală” la politici externe deja predefinite.
„România trebuie să se repoziționeze: nu doar vertical către Occident, ci și orizontal către regiune”
„Ritzer ar spune că România operează, diplomatic, cu „produse externe” – politici preluate ca atare, fără personalizare sau adaptare. Fără un „ceva al său” („Something”), România riscă să rămână la periferia deciziilor europene”, comentează analistul.
În ceea ce privește oportunitatea momentului, Done crede că România are nevoie de regiuni funcționale multiple.
„Pentru a scăpa de capcana irelevanței, România trebuie să se repoziționeze: nu doar vertical către Occident, ci și orizontal către regiune”, detaliază el.
Done identifică mai multe regiuni funcționale multiple: Balcani, Marea Neagră, Marea Baltică, flancul nordic.
„Pentru evitarea standardizării („Nothing”) și crearea unei structuri proprii coerente („Something”) România are nevoie de: o strategie balcanică solidă, o strategie pentru Marea Neagră cu inițiative proprii, o conectare politico-strategică cu statele baltice; și integrare activă cu flancul nordic, căruia îi datorăm cele mai moderne modele de securitate ale Europei”, explică analistul.
„Ungaria a fost în ultimul deceniu unul dintre cei mai clari avocați ai României în UE”
„Ungaria este un aliat strategic atunci când interesele converg”, spune Done.
Criticile cu privire la întâlnirea lui Ilie Bolojan cu Viktor Orbán sunt mai degrabă reflexe emoționale și nu analize, arată el. De ce? „Ungaria a fost în ultimul deceniu unul dintre cei mai clari avocați ai României în UE, chiar și în episoade în care Bucureștiul nu a reușit să-și promoveze singur interesul”.
Cel mai elocvent exemplu: Schengen. „Când Austria se opunea ferm, Ungaria s-a poziționat de partea României, susținând public și consecvent accesul nostru în spațiul de liberă circulație”, explică el.
„Trebuie să urmeze un turneu balcanic”
Done crede că vizita la Budapesta și Viena trebuie completată de un turneu balcanic.
„Fără componenta balcanică, dialogul cu Austria și Ungaria rămâne incomplet. Serbia este un pivot al securității regionale. Dacă România dorește cu adevărat să își crească relevanța regională și să treacă de la „politici importate” la „strategii generate intern”, atunci Serbia trebuie să devină o piesă centrală în arhitectura sa diplomatică și energetică”, arată specialistul.
De ce? „Pentru că Serbia reprezintă un nod strategic în Balcanii de Vest — un loc unde se întâlnesc rute energetice, comerciale, infrastructurale (a se vedea expansiunea Air Serbia) și chiar culturale și istorice.”
România nu poate vorbi despre o strategie balcanică sau despre o Mare Neagră relevantă dacă ignoră poarta prin care trec fluxuri critice de energie, transport și logistică, completează el.

Analistul de securitate Gabriel Done. FOTO: Arhivă personală
Flancul nordic: piesa lipsă din strategia de securitate a României
Done crede că nordicii sunt exemplul viu de viziune strategică autonomă, adaptată local, dar integrată european.
„Pentru România, parteneriatul cu statele nordice înseamnă modele de reziliență, apărare integrată, energie verde, securitate cibernetică și adaptare rapidă la mediile de risc. În contextul ambițiilor imperialiste ale Rusiei, cu ideea de „Novorossiya” promovată de Vladimir Putin și cu încercările de a controla regiunea Dunării, România trebuie să învețe cum să își adapteze strategia de securitate și să își diversifice alianțele”, explică analistul de securitate.
El explică de ce sunt nordicii importanți pentru România:
– Finlanda, Suedia, Danemarca și Norvegia oferă modele de apărare adaptabile, inovatoare și integrate în structuri multinaționale NATO.
– Învață din experiența lor de reziliență strategică, de la apărare teritorială până la securitate cibernetică și infrastructură critică.
– Nordicii au practici dovedite de adaptare rapidă la amenințări geopolitice, ceea ce este esențial pentru România, aflată în vecinătatea unei Rusii agresive.
– Flancul nordic este esențial pentru un triunghi strategic coerent: Baltică – Carpați – Balcani
„România are șansa de a redeveni relevantă — dacă îndrăznește. România trebuie să iasă din logica „externă standardizată”, să înceteze să mai fie doar receptor al politicilor altora și să devină producător de strategie prin: alianțe regionale multiple, colaborare inteligentă cu vecinii, integrarea Serbiei în arhitectura securității românești, conectarea cu flancul nordic. România încă mai poate trece de la „Nothing” la „Something” — de la reacție la viziune, de la periferie la relevanță”, concluzionează Done.
Sursa – Adevarul
Daca vreti sa ne fiti alaturi si sa contribuiti financiar la proiectele noastre, puteti sa ne ajutati cumparandu-ne … o cafea tare 🙂



