Ce școală vor deputații pentru copiii noștri

Noile
proiecte de legi ale Educației au fost amendate de către deputați. Se propune
înlocuirea admiterii suplimentare la liceu cu clase de excelență, posibilitatea
exmatriculării elevilor în cazurile grave și obligativitatea renunțării la
telefoanele mobile la școală.

În premieră, în legile Educației este stipulat și
cum vor fi ajutați elevii care sunt deja părinți pentru a termina școala.

Deputații
au propus ca liceele unde există concurență să nu mai organizeze o admitere
suplimentară față de examenele de Evaluare Națională – așa cum prevedea
proiectul până acum –, ci să anunțe la începutul anului organizarea unor clase
de excelență. Examenul de acces în aceste clase ar urma să fie anterior
testărilor pentru Evaluarea Națională, cu subiecte unice la nivel național, în
funcție de profilul pentru care se organizează clasa. Respectiv științe,
mate-info, limbi străine, repartizarea urmând să fie computerizată, pentru
clasa de excelență urmând să aplice doar elevii declarați admiși.

„Dăm voie
liceelor să aibă posibilitatea să spună de la începutul anului «dorim să facem,
de exemplu, o clasă de excelenţă pe ştiinţe sau pe limbi străine sau pe
mate-info». Şi, în momentul în care se apropie examenul de admitere, cu o
perioadă – aici se cuprinde în metodologie, din partea ministerului – se fac
teste la nivel naţional. Testele vor fi cu un grad de dificultate, cu un
punctaj şi pot să participe orice elevi pe specializarea profilului pe care
şi-o aleg. De exemplu, dacă vorbim de limbi străine, va fi un test de limbi
străine, unde la final va fi cu «admis», «respins»“, a precizat deputata Natalia Intotero, citată de Agerpres.

Părinții: ”E o idee mai bună”

Iulian
Cristache, președintele Federației Naționale a Părinților, apreciază că modificarea
este o soluție de compromis între ce prevede proiectul ministerului și dorința
părinților de a nu avea un examen suplimentar de admitere. Cu toate acestea,
spune Cristache, trebuie mare atenție pentru că sunt licee care au o singură
clasă de științe, de exemplu: „Și atunci ce faci? Organizezi respectiva clasă
ca pe una de excelență? Dar propunerea este o idee mai bună decât varianta
actuală. Se poate constitui o clasă de excelență, nu avem o problemă, din
punctul acesta de vedere, dar trebuie văzut ce înseamnă asta. Dacă un liceu are
7 clase cu profiluri diferite, cum faci? O clasă pentru toate sau pentru
fiecare profil și filieră?“.

Acesta
adaugă că modificarea reprezintă în fapt o complicație: „Dacă ei voiau să
introducă o testare suplimentară, puteau introduce încă o disciplină la
Evaluarea Națională, care să conțină profilul. Și, dacă un elev vrea să meargă
pe profilul de științele naturii, de exemplu, să mai dea pe lângă Română și
Matematică și o probă scrisă la Chimie-biologie. Elevul care vrea la profilul
umanist să dea, în plus, Istorie-geografie. Iar repartizarea s-ar fi făcut tot
computerizat“, a exemplificat Cristache.

La rândul
său, Ștefan Vlaston, expert în Educație, apreciază modificarea ca fiind un atu
în plus în selecționarea acelor elevi cu aptitudini mai potrivite pentru un
profil sau altul.

Exmatriculare în situații grave

O altă
modificare adoptată la Cameră este aceea care permite, în situații foarte
grave, exmatricularea elevilor din învățământul obligatoriu, posibilitate
inexistentă până acum în proiectul Ministerului Educației. 

„Sancţiunile
sunt graduale, adică pleacă de la un avertisment şi merg încet, încet, deci
sunt sancţiuni care pot viza retragerea unor drepturi, de exemplu a bursei,
sunt sancţiuni care pot viza suspendarea pe o perioadă determinată. Ca ultim
resort, pentru cazurile cele mai grave, se poate merge şi pe soluţia
exmatriculării, însă cu drept de reînmatriculare, iar pe perioada
exmatriculării vom prevedea, în procedura de combatere a violenţei în şcoală,
consiliere psihologică şi, în general, măsuri pentru reabilitarea fiecăruia
elev“, a explicat ministrul Educației, Ligia Deca, luni, la Parlament, după
şedinţa Comisiei de învăţământ a Camerei Deputaţilor. Oficialul a adăugat că,
după părerea sa, „vor fi foarte puţine cazuri care vor ajunge până la această
ultimă măsură. „Până la această ultimă măsură se aplică toate celelalte“.

Reprezentantul
părinților, Iulian Cristache, susține modificarea privind exmatricularea, în
ciuda presiunilor făcute de unii părinți, spune acesta, care s-au poziționat în
apărarea copiilor cu orice preț: „Din punctul meu de vedere, cazurile grave
sunt cele cu iz penal“. Potrivit lui Cristache, sancțiunile trebuie aplicate
gradual, în funcție de gravitatea faptei și de vârsta făptuitorului:
„Exmatricularea poate fi și echivalentul repetenției. Cu nota 6 la purtare, un
elev rămâne repetent. Exmatricularea trebuie urmată de o intervenție asupra
elevului respectiv, pentru că, în cazul în care o vom gândi ca pe o extragere a
unui elev din sistem ca pe o măsea stricată pe care o aruncăm la gunoi, n-am
făcut nimic. În mod obligatoriu acel elev trebuie să intre într-un program de
intervenție cu consilieri, cu asistenți sociali, cu structuri din Ministerul de
Interne, astfel încât să te asiguri că el reintră în sistem. Pentru că, altfel,
în loc de un elev care-ți dă în cap într-o clasă vom avea un cetățean care ne
va da în cap la colț de stradă“.

Religia, acceptată la Bac

O altă
modificare adoptată a fost aceea de introducere a Religiei ca disciplină de
examen la Bacalaureat. „De ce nu? Este o probă pe care noi o propunem să fie o
posibilitate de alegere în cadrul tuturor materiilor care au fost studiate din
trunchiul comun – că vorbim de Religie, că vorbim de Latină, că vorbim de orice
altă materie, să existe această posibilitate ca elevii să îşi aleagă acea
probă. Poate să fie chiar şi Religia. Este în trunchiul comun, vorbim de
materiile care sunt în trunchiul comun“, a precizat Intotero, arătând că elevii
se pot înscrie astfel la toate materiile din trunchiul comun.

Totodată,
un alt amendament susținut și de ministrul Educației a fost acela de confiscare
a telefoanelor mobile de la elevii din clasele primare și gimnaziu și predarea
lor către părinți. În forma modificată, amendamentul prevede că „utilizarea
unui telefon mobil sau a oricărui alt echipament de comunicații electronice de
către un elev este interzisă pe perioada cursurilor din învățământul preșcolar,
primar și gimnazial“.

Cei care
încalcă această regulă riscă să li se confiște telefonul sau dispozitivul.
Pentru elevii de liceu, lucrurile nu se schimbă din acest punct de vedere,
reglementarea privind utilizarea telefoanelor mobile fiind prevăzută tot în
ROFUIP, ca până acum, potrivit unui alt amendament adoptat luni în comisie.

Calendar, regândit pentru legile Educației

Coaliția a schimbat calendarul pentru legile Educației, în condițiile în
care la comisia de specialitate sunt depuse peste o mie de amendamente.
Majoritatea sunt, paradoxal, nu de la Opoziție, ci de la PSD. Mai precis, 790
de amendamente au social-democrații, cei care dețin și șefia Comisiei de învățământ.

Dacă, după planul inițial, cele două legi urmau să fie trecute de Camera Deputaților
până miercurea aceasta, 26 aprilie, acum scenariul cel mai optimist este că
printr-o activitate intensă cele două acte normative vor intra la plenul
Camerei Deputaților pe 3 mai, adică miercurea viitoare. În celălalt scenariu,
proiectele de lege vor trece prin vot pe 10 mai.

Nu în ultimul rând, dacă forțele
Coaliției vor ajunge la tensiuni pe forma amendamentelor și vor alege soluția
adoptării tacite, adică fără nicio intervenție și să ajungă în forma trimisă de
Guvern la Senat, proiectele vor trece de Cameră pe 20 mai. Potrivit informațiilor
„Adevărul“, discuțiile din Coaliție sunt ca până la rotativa guvernamentală să
aibă loc adoptarea legilor Educației, deci până la final de iunie.

Educația elevelor gravide, introdusă în proiect

Consiliere școlară și psihologică, sprijin financiar, ore online și
posibilitatea de amânare a examenelor sunt măsurile propuse de Ministerul Educației
pentru a veni în ajutorul elevelor gravide și mame care doresc să își continue
studiile.

Concret, în Legea Învățământului Preuniversitar va exista articolul
74, care se referă exclusiv la educația elevelor gravide și a elevilor-părinți.
Potrivit articolului, aceștia „vor beneficia de un program de studiu adaptat
nevoilor lor, care să le permită să-și continue studiile, inclusiv prin
oferirea, acolo unde este posibil, de posibilități de învățare online“. Ei vor
avea anumite facilități, respectiv: „Motivarea unui număr limitat de absențe;
transferul în cadrul unor grupe speciale cu program flexibil; asistență
medicală specifică în cabinetele de medicină școlară și în cabinete
specializate; activități de învățare remedială; consiliere școlară, inclusiv cu
sprijinul unui mediator școlar și psihologică; prioritate la accesarea
serviciilor complementare de educație timpurie și posibilitatea de a amâna
examenele în cazul în care acestea coincid cu perioada de naștere sau cu
perioada de îngrijire a copilului“.

Marinela Rață Panaite, președinta Asociației Dream Project România, atrage
atenția că unele măsuri sunt vag prezentate și că, astfel, există neclarități.
„Mă îngrijorează că vor exista grupe speciale, chiar dacă se menționează că nu
va exista o segregare școlară. Fetele se confruntă cu o stigmă din partea
colegilor, profesorilor și nu ar trebui să fie separate de restul colectivului,
pentru că astfel ar fi înrăutățite lucrurile“.

De aceeași părere este și Ana Măiță,
președinta Asociației Mame pentru Mame, care subliniază că „există un risc
crescut de bullying în școli pentru fetele care devin mame. Stigmatul este unul
extrem de toxic și nedrept și, din păcate, numai fetele se acoperă de rușine
când rămân gravide, băieții în schimb care au participat în egală măsură la
concepția copilului sunt văzuți de colegii lor ca fiind șmecheri“.

Articolul arată și că, în cazul în care elevele gravide sau elevii-părinți
întâmpină dificultăți financiare în a-și asigura necesarul de rechizite, haine
sau alte resurse necesare pentru a participa la cursuri, aceștia vor fi
sprijiniți financiar. „Ministerul Educației, în colaborare cu Ministerul Sănătății
și Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, autoritățile
publice locale, cultele recunoscute de lege și organizațiile neguvernamentale
promovează programe de prevenire a sarcinilor nedorite și a maternității
timpurii în rândul elevilor. Programele vor fi adaptate vârstei și nivelului de
dezvoltare ale elevilor”, se mai menționează în articolul 74 din lege. Din
acesta nu reiese dacă vorbim de educație sexuală, astfel că specialista
Marinela Rață Panaite spune că, din nou, se folosesc termeni vagi care nu
schimbă nimic. „Suntem deconectați de realitate, ne ferim să folosim cuvântul
sex. E nevoie de o discuție tranșantă și clară la nivel de societate cu privire
la educația sexuală. Să vedem clar cine spune și cum spune copiilor ce se
întâmplă cu corpul lor“.