Cum a ajuns România ținta hackerilor ruși. Zilnic, „30.000 de evenimente relevante și câteva sute de atacuri directe”

Directorul Directoratului Național de Securitate
Cibernetică, Dan Cîmpean, a declarat vineri, la Digi24, că de când a început
războiul în Ucraina atacurile cibernetice din partea unor grupări pro-ruse sau
direct legate de guvernul de la Kremlin au devenit aproape permanente.

Dan Cîmpean a atras atenția că atacurile vor continua și în
perioada următoare.

„De când a început războiul de agresiune
împotriva Ucrainei atacurile cibernetice din partea unor grupări pro-ruse sau
direct legate de guvernul de la Kremlin au devenit aproape permanente, nu numai
în România, ci și în majoritatea statelor europene. Le constatăm aproape
zilnic. Suntem o țintă a unor grupări foarte apropiate guvernului de la Kremlin
și e cumva o țintă indiscriminată: bănci, firme din domeniul energiei,
instituții guvernamentale, tot felul de organizații, mai mici sau mai mari”,
a explicat Dan Cîmpean, expert securitate cibernetică, potrivit digi24.ro.

Acesta a mai adăugat că, zilnic, se detectează în jur de
„30.000 de evenimente relevante și câteva sute de atacuri directe”.

„În ultimele două
săptămâni, 40 de ținte predirecte anunțate, în mod paradoxal, înainte de
atacatori au urmărit să indisponibilizeze site-urile de web. Este un val de
atacuri constante, la fiecare două, trei, patru zile sunt astfel de atacuri
organizate de infrastructuri, computere, servere, care sunt folosite în astfel
de atacuri. Sunt cam aceleași, distribuite geografic pe toată planeta, cele mai
multe în România, dar și în SUA. Există furnizori de servicii IT care oferă
contracte în mod total netransparent. Iți poți cumpăra mașini virtuale la
furnizori de servicii IT și de pe acele mașini, în mod ilegitim, atacatorii
lansează atacuri. Aceste grupări sunt legate de autoritățile de la Kremlin,
folosesc proxy-uri, grupări infracționale”, a mai afirmat el.

Cîmpean a mai adăugat că experții din România sunt parte a
unei echipe de securitate cibernetică la nivelul UE.

 „Cooperăm cu ei și cu partenerii strategici
din lumea democratică. Schimbăm foarte des informații operaționale și încercăm
să-i identificăm. În aceste cazuri nici nu e dificil de făcut această
atribuire, pentru că dânșii se laudă pe dark net, pe internet privind ținele pe
care le au în vedere. E plauzibil să fie si experți români implicați care au
luat calea infarcțională, dar nu avem date în acest moment”, a mai spus
expertul.

Potrivit acestuia, atacurile din ultimele două săptămâni au
țintit bănci, sectorul energetic, patru aeroporturi și instituții ale statului,
inclusiv Directoratul.

„De exemplu, pentru un
aeroport înseamnă că site-ul de web al acestuia nu este funcțional sau este
foarte greu accesibil. Nu a fost nicio infrastructură care să pună în funcțiune
securitatea vieții. Alt exemplu, pompe de apă din România au fost oprite în
2023 de hackeri. Tehnic vorbind, orice dispozitiv conectat la internet, dacă nu
e bine întreținut, poate fi ținta unui astfel de atac. Cu siguranță, atacuri
sistematice și destul de intense asupra conturilor de social media pentru
multiple categorii profesionale sau sociale s-au intensificat”, a mai
declarat el.