Cum vrea să revoluționeze Ministerul Educației programa de liceu

Ministerul Educației a făcut propuneri îndrăznețe și curajoase privind programa de la liceu, mai ales că elevilor li se acordă mai multă libertate să studieze ceea ce își doresc. Experții în domeniu spun că aceste propuneri reprezintă un pas înainte, dar în același timp, au și minusuri.

Potrivit
proiectului pentru modificarea planurilor-cadru pentru liceu, Fizica, Chimia, Biologia și Geografia nu mai apar în
trunchiul comun pentru elevii de la profilul real din clasele a XI-a și a
XII-a. Astfel, în clasa a IX-a se va studia Geografia generală, în
clasa a X-a Educație
pentru mediu, iar în ultimii doi ani de liceu, materia nu va mai fi studiată.
În ceea ce privește Fizica,
Chimia
și Biologia,
acestea vor fi adăugate la curriculum la decizia elevului din oferta școlii
(CDEOȘ).

Miruna
Croitoru, președinta Consiliului Național al Elevilor (CNE), explică faptul că cele trei
materii nu dispar de la profilul real, ci proiectul acordă elevilor un grad mai
mare de alegere a disciplinelor pe care le vor studia. „Ne bucură să vedem că
pe lângă acele competențe-cheie, vom avea începând cu clasa a XI-a și o
specializare aferentă profilului”, spune ea.

De aceeași părere este și Iulian
Cristache, președintele Federației Asociațiilor de Părinți, care spune că
federația a solicitat de aproximativ 4 ani ca în clasa a XI-a și a XII-a elevii
să poată studia materiile special dedicate profilului. „Mi se pare ok
modificarea, deoarece oferă posibilitatea să studieze mai mult ce materii
doresc, lucru care se întâmplă și la școlile private. Noi trebuie să facem
deosebire între toceală și partea de competență. Mulți elevi duc lipsă de
aceste competențe pentru că profesorii au timp doar să predea, să evalueze și nu
au timp să aprofundeze lecțiile”, spune el.

Ștefan
Vlaston, expert în educație, subliniază la rândul lui că aceste materii mai pot
fi studiate de elevi, pentru că sunt prevăzute câte 6 ore pentru aceste
discipline la CDEOȘ (curriculumul
la decizia elevilor din oferta şcolii – n.r.). „Un elev care-şi propune să ajungă
medic va alege aceste discipline, dar altul care vrea să devină informatician
se va mulţumi cu ce a acumulat până în clasa a XI-a la aceste discipline”,
susține expertul.

La rândul lui, expertul în educație, Marian
Staș,
subliniază că această curriculum la decizia elevului din oferta școlii este cea
mai importantă modificare a planurilor-cadru.

Logica și psihologia ar
putea fi eliminate

De
asemenea, proiectul prevede ca disciplinele Logică și Psihologie să nu mai fie
studiate de către elevii de la profilul uman și real. Astfel, la profilul
teoretic, disciplinele socio-umane sunt următoarele: clasa IX – Sociologie; clasa X – Educație financiară și Antreprenorială; clasa XI
– Filosofie
/ Gândire
critică / Etică.
În cazul în care nu se schimbă acest lucru, disciplinele ar putea fi eliminate
și de la examenul de Bacalaureat.

Referitor la propunerea menționată, Iulian
Cristache subliniază că există o problemă, iar lipsa acestor materii trebuie argumentată
de Ministerul Educației. „Totuși, există gândirea critică, care este
complementară cu Logica
și nu ar trebui să se dezvolte fără această materie. Nu avem o notă de
fundamentare momentan, de aceea este nevoie de explicații ale ministerului”,
mai spune el. Posibila lipsă a materiilor este criticată și de elevi, Miruna
Croitoru precizând că acestea sunt două dintre cele mai  necesare discipline socio-umane în
învățământul superior. „Uneori chiar sunt discipline de examen la admiterea la
facultate, așa că intervine întrebarea: Cum ar putea elevii să se pregătească?
Este extrem de trist că meditațiile sunt răspunsul care ne vine în minte”.
Legat de meditații vorbește și părintele, care punctează că cei mai mulți elevi
fac meditații la materiile la care au examen, la liceu sau la facultate și că
trebuie luat în calcul acest lucru.

O nouă materie și Matematica obligatorie la
toți elevii

Proiectul
Ministerului Educației prevede introducerea unei noi materii, numită
„Perspective globale“, care să fie studiată de toți elevii care nu participă la
ora de Religie.
Tinerii ar urma să învețe despre tradițiile diverse de pe glob, elemente de
cultură și civilizație pornind de la situația globală actuală. Elevii cred că
este o idee bună, dar este nevoie de mai multe explicații referitoare la
programa acesteia și posibilitatea de a reprezenta și ea o disciplină opțională
la BAC sau dacă „va persista discriminarea pe criterii de convingeri
religioase”. Iulian Cristache spune și el că materia este reprezintă un plus în
ceea ce privește cunoștințele generale ale elevilor.

În
ceea ce privește Matematica, aceasta va fi obligatorie la toate profilele, iar
propunerea este privită cu ochi buni, atâta timp cât „va fi văzută drept
minimul de competențe necesare profilului absolventului de liceu din România,
indiferent de specializarea studiată”, spune Miruna Croitoru. Ștefan Vlaston,
expert în educație spune că e un lucru foarte bun că vor fi două ore de Matematică pe săptămână,
deoarece elevii vor învăța doar „noțiuni de bază, esențiale, care îi ajută în
viață”. El
susține că școala trebuie să înțeleagă că „nu toți elevii trebuie să învețe la
fel, ci în ultimii doi ani trebuie să învețe în funcție de interese, de ceea ce
doresc să facă mai departe. Trunchiul comun ajunge la 50% și alegerea
studenților va fi în proporție de 30-35%, iar acest lucru se întâmplă și în
străinătate și este foarte bine”.

Ce minusuri au
planurile-cadru

Marian
Staș descrie aceste planuri-cadru ca pe o „struțo-cămilă”, deoarece acestea „au
20% de-a face cu elevii și în proporție de 80% reprezintă niște tabele pentru
salariile și normele profesorilor. Decizia elevilor de a-și alege materiile și
partea de sindicalism se bat cap în cap, deoarece există în continuare un număr
foarte mare de materii. În fiecare clasă, copiii nu fac mai puțin de 15, 16
materii, astfel că e la fel ca înainte”.

El subliniază că, deși ministerul a început să
gândească diferit și să înțeleagă că nu toți elevii trebuie să învețe aceleași
materii, CDEOȘ va fi o formă fără fond pentru că e obligatoriu să fie corelată
cu o depresurizare sindicală. „Toată
lumea se gândește la faptul că rămân profesorii pe
drumuri, dar nu au cum să rămână pe drumuri, pentru că normele nu se schimbă.
Ministerul Educației trebuie să ofere profesorilor posibilitatea de a avea
cinci-șase opțiuni pentru activitatea profesorală, care să nu aibă legătură cu
predarea, ci să vizeze: scrierea de proiecte, mentorat cu profesorii debutanți,
etc”, menționează
expertul.

Acesta mai arată că în alte state europene
este practicat acest model și că în jur de 30% din veniturile profesorilor vin
din partea de predare, iar restul de 70% din celelalte activități: „Nu scoatem modelul din
paradigma lui, nicio țară nu mai face acest lucru, pentru că nu e în beneficiul
elevilor, ci pentru salariile profesorilor”.

Ștefan
Vlaston, expert în educație, spune și el că există neclarități în modul în care
va avea loc organizarea școlară, mai exact cum va arăta orarul. „Elevii dintr-o
clasă care aleg să facă materii diferite vor merge în laboratoare, iar școala
românească nu este învățată cu așa ceva, va fi ceva complet nou”.

De asemenea,
el subliniază că o altă hibă o reprezintă lipsa disciplinelor „agregat”, de
genul ştiinţele vieţii, ştiinţele mediului, educaţie pentru societate, care
să-i ajute pe elevi să pornească din şcoală cu competenţe multidisciplinare, nu
izolate, pentru fiecare disciplină în parte. „La disciplina agregat Educaţie pentru societate
ar trebuie să existe module de tipul: drepturile şi libertăţile fundamentale,
dar şi obligaţiile cetăţenilor şi elevilor. Educaţie legislativă, inclusiv
despre Constituţie, educaţie financiară, norme de comportament în societate. În
Marea Britanie se studiază codul bunelor maniere, ar fi bine să avem și noi un
astfel de opțional ”, spune acesta.