Dramaturgul pentru care s-a ridicat de 35 de ori cortina la o singură reprezentație: „Oricare dintre personajele mele, înţepate cu un ac, va sângera“ VIDEO

Comedia „Titanic vals“ a
dramaturgului Tudor Mușatescu a avut 35 de ridicări de cortină, la o singură
reprezentaţie.

Dramaturgul şi romancierul
Tudor Muşatescu s-a născut la Câmpulung Muscel, la 22 februarie 1903.  „Câmpulungului ăstuia i-am iubit oamenii şi pridvoarele, burniţele şi parcurile, copiii şi pensionarii… Am iubit, într-un cuvânt, toată marfa pe care acest pitoresc şi, pentru mine, unic oraş de pe lume mi-a oferit-o pe tarabele lui de soare, în coşurile lui de flori şi pe pârtiile de săniuş“, mărturisea Tudor Muşatescu despre târgul adolescenţei sale, pe care l-a făcut nemuritor în piesa sa de căpătâi.

A absolvit Facultatea de Litere şi Filosofie
şi Facultatea de Drept din cadrul Universităţii din Bucureşti, în 1924, se
arată în volumul „Dicţionarul general al literaturii române”.

A scris schiţe, romane, piese de teatru, însă
adevărata sa vocaţie s-a dovedit a fi teatrul, în special comedia, Tudor
Muşatescu fiind considerat de critici „un fidel continuator, în perioada
interbelică, al comediei caragialiene de moravuri” (Ovid S.
Crohmălniceanu), prin tipologie, situaţii şi dialoguri spirituale, conform artline.ro.

A colaborat regulat, din 1919, la revista
„Rampa”, precum şi la reviste umoristice şi magazine ilustrate.

Ca dramaturg, a debutat în 1923 cu piesa
„Focurile de pe comori”, scrisă în limba franceză şi reprezentată la
Paris. În 1925 au fost jucate pe scena Teatrului din Craiova alte două piese,
„T.T.R.” şi „Datoria”. Au urmat „Panţarola”
(1928) şi „Sosesc deseară” (1931), piese prin care a încercat o
reabilitare a vodevilului, conform volumului „Dicţionarul general al
literaturii române” (Editura Univers Enciclopedic, 2005).

S-a impus cu comedia în trei acte „Titanic
Vals”, care a avut premiera în noiembrie 1932, la Teatrul Naţional din
Bucureşti, fiind reprezentată şi în multe oraşe europene.

Fiul său, Bogdan Muşatescu, actor
la rândul său, care a murit în 2017, spunea că „Titanic vals“ a avut 35 de
ridicări de cortină, la o singură reprezentaţie.

Comedia de moravuri a
devenit film, în 1964, în regia lui Paul Călinescu, cu o distribuție
strălucită: Grigore Vasiliu-Birlic, Silvia Fulda, Coca Andronescu, Ion Finteşteanu
şi Mihai Fotino.

Tudor Mușatescu a povestit cum
s-au născut personajele sale:  „Am fost întrebat, de multe ori, dacă personajele din «Titanic Vals» și subiectul piesei au existat în realitate. Da, au existat, și tot ce se
întâmplă în Titanic Vals s-a întâmplat în realitate, și chiar la Câmpulung.
Firește, nu toate faptele s-au petrecut în cadrul aceleiași familii. Moștenirea
lui Tache Necșulescu…a rămas unei familii sărace, de funcționar la prefectură
,dar dragostea Mizei cu locotenentul de cavalerie s-a petrecut în cu totul altă
familie. După cum, în altă familie, soacra și nevasta au plătit ca să-și vadă ginerele
și soțul ajuns deputat fără știrea și voia lui. Cât privește personajele,
acestea au fost luate întotdeauna direct de la marea și inepuizabila mea
furnizoarea, care a fost, este și va fi: realitatea“, spunea dramaturgul.

Scriitorul Tudor Musatescu Colecție www.comunismulinromania.ro

În 1926 a publicat primul şi singurul volum de
versuri, „Vitrinele toamnei”. Piese la fel de apreciate au fost şi
satira dedicată politicii şi politicienilor, „…Escu” (1933), dar şi
„Visul unei nopţi de iarnă” (1937).

A scris comedii şi în colaborare cu Sică
Alexandrescu: „Figura de la Dorohoi”, „La iarbă verde”,
„Teoria cocoşului”, „Miss România”, „Birlic”,
potrivit https://www.artline.ro/.

A realizat şi adaptări de succes ale multor piese,
printre care: „Coana Chiriţa”, „O crimă celebră”,
„Ţuşca”, „Mizerabilii”. A prefaţat culegeri de schiţe
vesele din autori români şi străini şi a scris o culegere de „Cuplete şi
scenete umoristice” (1950). A tradus, în colaborare, din K. Capek,
Maiakovski, Ilf şi Petrov.

Tudor Mușatescu a murit la 4 noiembrie 1970.

În ultimul interviu acordat
în 1970, cu puţin timp înainte de a muri, dramaturgul spunea: „Dacă îmi
recunosc un merit ca dramaturg este că oricare dintre personajele mele,
înţepate cu un ac, va sângera sânge viu, uman“, conform https://www.ziarulmetropolis.ro/.