România avea un puternic deficit de forţă de muncă chiar şi înainte de pandemie din cauza migrării românilor în ţări care ofereau salarii mai mari. Lipsa de personal a fost însă profund acutizată de măsurile impuse pentru prevenirea răspândirii coronavirusului, astfel încât oamenii de afaceri din ţara noastră au fost nevoiţi să apeleze la firme de recrutare de personal din state non-UE pentru a-şi putea onora contractele.
Dar şi aici sunt probleme: Ambasadele României din state asiatice nu pot face faţă ritmului alert de depunere a cererilor de vize, ceea ce face ca firmele de recrutare să nu-şi poată onora contractele cu angajatorii români, aceştia din urmă înregistrând la rândul lor mari întârzieri în activitate.
„Pierdem clienţi şi contracte noi deoarece clienţii ştiu că durează între 5 şi 6 luni de zile să ajungă personalul în ţară. Mai mult de atât, noi în calitate de agenţie acreditată şi cu o reputaţie în piaţă oferim contractual şi înlocuiri gratuite, ceea ce înseamnă că dacă un angajator refuză un candidat care se află în perioada de probă va mai dura cel puţin 5-6 luni să îl înlocuim. În nicio altă ţară cu care colaborăm nu am întâmpinat astfel de probleme. Este o situaţie fără precedent care ne compromite serios şansele de a ne desfăşura în mod normal activitatea“, a declarat pentru „Adevărul” Yosef Gavriel Peisakh, General Manager al agentiei Work From Asia, una dintre agenţiile principale de import al forţei de muncă străine în România.
Probleme mari în agricultură
„Suntem unii dintre acei antreprenori români pe care lipsa de personal i-a îndrumat să apeleze la soluţia personalului străin. Cu toate că am încercat să angajăm muncitori din zonă, din păcate demersurile noastre au fost însă fără succes. Deoarece operaţiunile noastre sunt condiţionate de prezenţa personalului, fără de care îngrijirea animalelor nu ar fi posibilă, întârzierea muncitorilor din Asia ne-a pus într-o situaţie delicată, pentru care încă nu am găsit soluţie. Pentru recrutarea personalului din Asia în vederea angajării am demarat actele începând cu data de 10.06.2021. În concluzie, putem afirma că lipsa personalului străin afectează desfăşurarea activităţii, prin reducerea productivităţii şi întârzierea în executarea lucrărilor agricole.”, a declarat pentru „Adevărul” Elena Atudori – Agro Coop Unirea.
Servicii de curăţenie şi grădinărit
„Am demarat procedurile pentru angajare de la începutul lunii august 2021. Lipsa acestor angajaţi ne împiedică să prestăm serviciile pentru care avem solicitări. În România la ora actuală există o lipsă de personal dispus să se angajeze în domeniul nostru de activitate (servicii de curăţenie şi grădinărit) şi de aceea am hotărât să ne completăm necesarul de personal cu angajaţi străini, deşi procesul de aducere este unul lung, pentru a ne putea desfăşura activitatea în bune condiţii şi pentru a putea răspunde cu promptitudine solicitărilor primite de la clienţi.”, a declarat pentru „Adevărul” o reprezentantul unei firme care se ocupă cu prestarea serviciilor de întreţinerea birourilor şi grădinărit.
Constructori şi şoferi
„Printre domeniile care generează cele mai multe solicitări pentru forţa de muncă străină se numără în principal cel al construcţiilor, pentru care antreprenorii români au nevoie de echipe întregi de muncitori, fie că este vorba despre muncitori calificaţi sau necalificaţi. Aici vorbim deja despre zeci de muncitori veniţi pentru un singur contract, aşa că acesta este de departe domeniul care importă cel mai mult forţă de muncă. Un alt domeniu în care este mare nevoie de forţă de muncă din afara ţării este cel al industriei textile şi confecţiilor. Sunt fabrici şi ateliere de croitorie care de-a lungul anilor au avut nevoie de mulţi muncitori din Asia pentru a rezolva problema deficitului de personal din România”, a adăugat Yosef Gavriel Peisakh.
Reclama Google
Lucrătorii asiatici sunt căutaţi nu doar pe şantiere din ţară, ci şi în transporturile rutiere, sector care se confruntă cu o criză majoră de şoferi profesionişti. Firmele româneşti care deţin camioane au nevoie de aproximativ 40 – 45.000 de conducători auto licenţiaţi, iar printre soluţiile propuse se numără aducerea şoferilor din Filipine, Nepal sau India şi scăderea limitei de vârstă de la 21 la 18 ani pentru obţinerea permisului de conducere categoria C (TIR-uri, camioane), a spus la o conferinţă despre transporturi şi industria auto naţională Radu Dinescu, secretar general al Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri din România şi preşedinte al Uniunii Internaţionale a Transporturilor Rutieri (IRU).
Aportul şoferilor profesionişti din altă ţară nu ar fi o premieră în Uniunea Europeană, în Polonia de exemplu fiind deja aduşi peste 100.000 de conducători auto din Ucraina, dat fiind şi avantajul de limbă, a spus Dinescu.
„În România, la Autoritatea Rutieră Română sunt înregistraţi peste 350/000 de şoferi profesionişti din care aproximativ 100.000 lucrează în afara ţării, în statele UE. Sunt mai multe firme de transport în România care şi-au limitat creşterile tocmai din cauza lipsei de şoferi.
Am insistat să aducem şoferi din alte ţări, dar bariera de limbă nu face foarte atractivă recrutarea de şoferi din Ucraina, după modelul din Polonia. Atunci ne-am uitat la şoferii din Filipine, Nepal, India dar mai avem nevoie de o adaptare a legislaţiei din ţară.
Pentru a lucra în UE, un şofer profesionist trebuie să deţină un certificat de competenţă profesională, examenul se dă în ţara unde urmează să lucreze. Autorităţile de la noi au reuşit să obţină permisiunea ca şoferii asiatici să dea examenul în limba engleză, însă doar cei care au permis de conducere înainte de 2009. A doua problemă a firmelor de transport de la noi este faptul că încă nu suntem în spaţiul Schengen”, a explicat Radu Dinescu. În plus, mai spun transportatorii, procedurile birocratice pentru recrutarea şoferilor din afara Uniunii Europene sunt greoaie şi durează 4-5 luni.
Hoteluri si restaurante
„Estimativ, căci nu avem un număr exact, industria HoReCa a absorbit până acum în jurul a 10.000 de angajaţi din ţări Non-UE. Majoritatea lanţurilor mari hoteliere din Bucureşti, dar şi din alte oraşe mari, precum şi restaurante au apelat la importul de forţă de muncă.
Condiţiile pentru importul de personal sunt încă foarte greoaie, astfel că angajaţii sunt în număr mic faţă de deficitul enorm ce trebuie acoperit, ajuns astăzi la peste 50.000 de oameni”, spune Ion Biriş, preşedinte al Organizaţiei Patronale a Hotelurilor şi Restaurantelor din România (HORA), potrivit economica.net. Biriş arată că muncitorii veniţi din Asia au cam acelaşi salariu cu cel al angajaţilor din sectorul HoReCa din ţara noastră, de 5-700 de euro net, dar în plus li se asigură cazarea. De asemenea sunt costurile de aducere în ţară care sunt de câteva mii de euro.
MAE: Restricţiile au îngreunat recrutarea de personal din Asia
Pe parcursul anului 2020, pe fondul situaţiei generate de pandemia de COVID-19, la nivelul UE au fost introduse o serie de restricţii temporare privind călătoriile neesenţiale dinspre state terţe către statele membre ale UE, a precizat Ministerul Afacerilor Externe ca răspuns la solicitarea noastră.
În scopul protejării sănătăţii publice şi pentru a se alinia abordării comune a UE, pe parcursul instituirii stării de urgenţă şi a celei de alertă în România, la nivel naţional au fost introduse o serie de măsuri echivalente. În acest context, doar anumite categorii de cetăţeni străini au avut posibilitatea de a solicita vize de intrare în România, respectiv doar persoanele din categoriile care îndeplineau funcţii sau efectuau călătorii esenţiale în contextul pandemiei (spre exemplu, lucrători înalt calificaţi, personal medical, cercetători în domeniul medical, cetăţeni străini membri de familie ai cetăţenilor români).
Cu toate acestea, inclusiv pe parcursul stării de urgenţă şi al stării de alertă, misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României au depus eforturi constante pentru a răspunde nevoilor solicitanţilor de vize şi ale angajatorilor.
Mai mult de 8.500 de cetăţeni din India, Bangladesh şi Nepal au cerut vize pentru România
Potrivit MAE, în intervalul marcat de restricţiile impuse de contextul pandemic, respectiv 15 martie 2020 – 1 iunie 2021, au fost primite şi procesate aproximativ 20.000 de cereri de vize pentru cetăţeni străini încadraţi la angajatorii din România (din care 4843 primite şi procesate de Ambasada României în Republica India).
Începând cu data de 1 iunie 2021, pe fondul relaxării unor măsuri la nivel naţional, autorităţile române au ridicat restricţiile temporare privind călătoriile neesenţiale dinspre state terţe. Prin urmare, cetăţenii străini au posibilitatea de a călători în România şi, implicit, de a solicita vize de intrare, indiferent de scopul deplasării. Astfel, în intervalul 1 iunie – 22 octombrie 2021, misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României au primit şi procesat aproximativ 12.500 de cereri de vize pentru cetăţeni străini încadraţi la angajatori din ţara noastră şi detaşaţi în România (din care 3643 primite şi procesate de Ambasada României în Republica India).
MAE precizează că Ambasada României în Republica India este una dintre misiunile diplomatice ale României care primeşte şi procesează un volum semnificativ de solicitări de vize pentru cetăţeni străini angajaţi în România, misiunea diplomatică fiind acreditată în trei state: Republica India, Republica Populară Bangladesh şi Republica Federală Nepal. Secţia consulară a Ambasadei depune eforturi pentru a procesa toate cererile care îi sunt adresate, în ordinea formulării acestora, astfel încât să nu fie înregistrate diferenţe de tratament între diverşi cetăţeni străini, ori între recrutorii din ţara noastră.
Ambasada din New Delhi înregistrează o întârziere de 6 luni în procesarea cererilor
MAE menţionează că, ulterior datei de 1 iunie a.c., pentru respectarea restricţiilor impuse pe plan local, în contextul evoluţiei pandemiei de COVID-19 pe teritoriul Republicii India, activitatea Secţiei consulare a Ambasadei României la New Delhi a mai fost limitată, cu titlu temporar, fapt care a determinat imposibilitatea gestionării activităţii de preluare a cererilor de vize în parametri normali.
MAE subliniază importanţa respectării condiţiilor impuse prin cadrul normativ european şi naţional aplicabil în domeniul vizelor şi menţionează că, în cazul identificării unor situaţii precum prezentarea de documente false, imposibilitatea confirmării scopului deplasării şi/sau obiectului activităţii de către solicitant etc., demersurile de verificare şi evaluare suplimentare în vederea acordării vizei pot afecta termenul de soluţionare al cererii.
Totodată, MAE foloseşte această ocazie pentru a sublinia că, potrivit legislaţiei în domeniu, taxa de procesare a vizei de lungă şedere este unică şi se achită, fie în mod direct, fie prin transfer bancar, numai la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României, şi recomandă atât solicitanţilor de vize, cât şi angajatorilor din România să nu apeleze la serviciile unor posibili intermediari care îi pot prejudicia din punct de vedere financiar şi/sau pot determina întârzieri în procesarea cererilor de vize. De asemenea, MAE reiterează şi cu această ocazie că utilizarea portalului www.eviza.mae.ro este gratuită, acesta putând fi accesat 24/7, de la orice staţie de lucru care dispune de conexiune la internet.
MAE precizează că atât Ambasada României în Republica India, cât şi celelalte misiuni diplomatice ale României depun eforturi pentru procesarea, în cel mai scurt timp posibil, a tuturor solicitărilor de vize care sunt transmise prin intermediul portalului eViza, unul din palierele pe care se concentrează planul de reformă consulară lansat de MAE fiind inclusiv încadrarea corespunzătoare cu personal a oficiilor consulare, în scopul optimizării acestui segment de activitate şi menţinerii unor standarde înalte în activitatea de lucru cu publicul.
